Volumul emisiunilor de valori mobiliare înregistrate pe piața de capital din Republica Moldova a crescut cu circa 72% în primul semestru al anului, ajungând la aproape 734 de milioane de lei. Potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare, creșterea a fost susținută în principal de obligațiunile corporative, al căror volum practic s-a dublat față de aceeași perioadă din 2025, transmite IPN.

În perioada ianuarie-iunie 2026 au fost înregistrate 17 emisiuni de valori mobiliare, față de 28 în aceeași perioadă a anului trecut. Deși numărul acestora s-a redus cu peste 39%, valoarea medie a unei emisiuni a crescut de 2,8 ori, de la 15,25 milioane la 43,16 milioane de lei. Cea mai mare parte a finanțării a fost atrasă prin obligațiuni corporative. Cele patru emisiuni de obligațiuni înregistrate în primul semestru au însumat peste 600 de milioane de lei și au reprezentat aproape 82% din volumul total.

Totodată, au fost înregistrate 13 emisiuni de acțiuni, în valoare totală de peste 133 de milioane de lei. Patru dintre acestea, în valoare de aproape 32 de milioane de lei, au vizat constituirea unor societăți pe acțiuni, inclusiv aporturile la constituirea Bursei Internaționale a Moldovei. Alte nouă emisiuni, de circa 102 milioane de lei, au reprezentat majorări de capital.

În schimb, activitatea pe piața secundară a înregistrat o scădere. Valoarea tranzacțiilor cu valori mobiliare a constituit aproximativ 756 de milioane de lei, cu circa 7% mai puțin decât în primul semestru din 2025.

CNPF precizează că dezvoltarea pieței de capital va continua în cadrul Strategiei pentru perioada 2026-2030, care prevede, între altele, diversificarea instrumentelor financiare și a bazei de investitori, îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare și dezvoltarea infrastructurii pieței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNPF #emisiuni #valori mobiliare

Opoziția parlamentară inițiază procedura de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu. Un proiect în acest sens, semnat de 46 de deputați, a fost înregistrat marți, 29 septembrie, la Secretariatul Parlamentului. Anunțul a fost făcut de deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, opoziția consideră că șefa statului ar fi încălcat principiul separației puterilor în stat și și-ar fi atribuit competențe ale altor ramuri ale puterii. Deputatul a invocat și situația socială, economică și politică din Republica Moldova.

„Condamnăm modul de administrare a statului de către actuala guvernare prin încălcarea principiului separației puterilor în stat și prin arogarea abuzivă de către președintele Republicii Moldova a competențelor celorlalte ramuri ale puterii de stat”, a declarat Ion Chicu.

Inițiativa este susținută și de deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Acesta a spus că un astfel de demers este firesc, în opinia sa, atunci când există suficiente argumente.

„Inițiativa este una firească în toate țările civilizate când sunt argumente suficiente în acest sens”, a declarat Vartanean.

Deputata Valentina Meșină, de la Partidul „Construim Democrația Acasă”, a criticat situația socială din țară.

„Oamenii au rămas disperați, cu frigă, în prag de iarnă. (…) Poporul geme, ar fi bine ca Maia Sandu să iasă sincer și să spună că Republica Moldova a eșuat ca stat, să- și expună eșuarea în fața poporului, să-și ceară scuze. Dar știm că asta nu o va face… De aceea suntem aici pentru a cere demisia.”, a spus Meșină.

La rândul său, deputatul Partidului Nostru, Alexandru Berlinschi, a invocat principiul egalității în fața legii și a acuzat conducerea țării că nu l-ar respecta.

„Legea trebuie să fie egală pentru toți. Cu regret, se constată că anume din partea primelor persoane acest lucru nu este respectat”, a declarat Berlinschi.

Anterior, președinta Maia Sandu declara că inițiativa opoziției privind suspendarea sa din funcție „este doar un exemplu de acțiune din partea celor care lucrează în interesele Moscovei”.

Potrivit Constituției, procedura de suspendare a președintelui poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați, adică 34 din cei 101 parlamentari. Propunerea trebuie apoi adusă la cunoștința șefului statului, care are dreptul să ofere explicații în fața Parlamentului.

Pentru suspendarea propriu-zisă sunt necesare cel puțin 67 de voturi, adică două treimi din numărul deputaților aleși. Dacă Parlamentul aprobă suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum privind demiterea șefului statului.