Capacitățile de reacție a instituțiilor statului în domeniul protecției antiteroriste a infrastructurii critice vor fi fortificate. Guvernul a aprobat Programul național de consolidare și realizare a măsurilor de protecție antiteroristă a obiectivelor infrastructurii critice pentru anii 2022-2026 și Planul de acțiuni privind implementarea acestuia.

Noile măsuri se impun drept urmare a evoluțiilor pe plan regional și a creșterii pericolelor în adresa securității naționale, informează cabinetul de miniștri.

Documentul include informații privind impactul programului, părțile implicate în implementarea acestuia, situația actuală și obiectivele setate în vederea protecției antiteroriste a infrastructurii critice. Chiar dacă Republica Moldova nu se confruntă, actualmente, cu riscuri teroriste majore și nu este o țintă directă pentru entitățile teroriste, se impune necesitatea consolidării potențialului național în lupta împotriva manifestărilor teroriste, în mod special, în context de insecuritate regională.

Astfel, printre acțiunile care urmează a fi realizate se numără: optimizarea cadrului juridic național, eficientizarea și modernizarea sistemelor de protecție și pază a obiectivelor infrastructurii critice, organizarea de instruiri practice și exerciții de simulare. De asemenea, se propune dezvoltarea continuă a cooperării naționale și internaționale în domeniul protecției antiteroriste a infrastructurii critice, prin schimb de experiență și bune practici realizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Implementarea Programului va fi asigurată de Centrul Antiterorist al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, ministere, alte autorități sau instituții publice și persoane juridice, care au în gestiunea lor obiective incluse în Nomenclatorul național al infrastructurii critice. Programul va fi realizat din contul și în limitele bugetelor aprobate ale operatorilor, nefiind necesară alocarea suplimentară de mijloace financiare.

Obiective ale infrastructurii critice sunt obiectivele de importanță vitală, precum cele din domeniul apărării, administrației publice, tehnologiei informației și comunicațiilor, infrastructurii, energeticii, dar și cele din sfera socială. Perturbarea sau distrugerea acestora poate genera pericol pentru oameni și mediu, provocând un impact negativ pentru siguranța, securitatea, bunăstarea socială și economică a statului.

#acțiuni contra terorismului #plan de actiuni #program antiterorist #sedinta de Guvern #SIS

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.