Cei cinci elevi olimpici, care au cucerit aurul la categoria „Inovație în inginerie”, la Olimpiada mondială de robotică FIRST Global Challenge au primit Diploma de Onoare a Președinției. Șefa statului, Maia Sandu, le-a înmânat distincțiile astăzi, 27 august, în cadrul unei ceremonii, la Președinție.

Diplomele au fost oferite elevilor: Cristian Bragarenco, Sanda Bostan, Nicolae Țurcanu, Vladimir Corduneanu și Mihai Eșanu.

„Am fost mândră să-i salut astăzi pe mai mulți elevi olimpici care, datorită efortului lor, au reușit să obțină rezultate remarcabile la concursuri internaționale. Știu că, în spatele fiecărui rezultat, se află sute de ore de muncă – și ele trebuie răsplătite. În semn de recunoștință, am conferit câte o Diplomă de Onoare celor cinci elevi care au cucerit aurul la categoria „Inovație în inginerie” la Olimpiada mondială de robotică FIRST Global Challenge – Cristian Bragarenco, Sanda Bostan, Nicolae Țurcanu, Vladimir Corduneanu și Mihai Eșanu”, a anunțat Sandu.

Președinta precizează că, datorită cursului de robotică, introdus în peste 200 de școli din Moldova din 2014, „tot mai mulți tineri de la noi vor îmbrățișa științele viitorului și vor face țara noastră mai performantă”, a spus Sandu.

Câte o Diplomă de Onoare au primit și reprezentantul nostru la Olimpiada Internațională de Informatică, apreciat cu Mențiunea de Onoare – Victor Vorona; Ștefan Nicov, care a obținut medalia de argint la Olimpiada Internațională de Fizică; și Iulia Teleucă, răsplătită cu medalia de bronz la Olimpiada Internațională de Chimie.

„Aduc felicitări mentorilor și profesorilor care au știut să descopere și să cultive în elevii olimpici curiozitatea pentru cunoaștere și inovație, dar și familiilor acestor tineri, care îi sprijină necondiționat. Pasiunea acestor copii pentru tehnologii și științe va contribui la crearea unei noi generații de cercetători care, alături de colegii din alte țări, vor lucra pentru a rezolva cele mai presante probleme globale”, conchide Sandu.

#diplome de onoare #Maia Sandu #Presedintia #robotica

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.