Un nou studiu realizat de Cercetătorii de la Universitatea din Houston a dezvăluit că un simplu exercițiu ce presupune un nivel scăzut de efort poate stimula metabolismul, îmbunătăți valorile glicemiei și arde grăsimile, în timpul muncii la birou, conform Daily Mail.

Oamenii de știință au descoperit recent că antrenarea mușchiului solear (din zona gambei) pur și simplu prin ridicarea în mod repetat a călcâiului în timp ce stați pe scaun este mai eficientă în reglarea nivelului de zahăr din sânge decât exercițiile fizice și postul intermitent.

Un celebru specialist în neuroștiință, Dr. Andrew Huberman, a vorbit despre acest studiu în podcastul său Huberman Lab, spunând că cercetarea este „foarte interesantă” pentru cei care doresc să-și îmbunătățească starea de sănătate, dar nu au timp să facă mișcare atât de mult pe cât și-ar dori.

Exercițiul se pot face stând pe un scaun cu picioarele atingând podeaua, apoi ridicând călcâiele în mod repetat

La acest studiu au participat 25 de bărbați și femei de diferite vârste, cu greutate diferită, pentru a vedea dacă acest exercițiu care a fost efectuat timp de 270 de minute (patru ore și jumătate) în fiecare zi poate contribui la stimularea metabolismului și îmbunătățirea nivelului glucozei din sânge.

„Oamenii au observat îmbunătățiri dramatice în reglarea zahărului din sânge și pentru metabolism, în ciuda faptului că soleul reprezintă doar 1% din musculatura totală”, a spus dr. Andrew.

S-a observat o îmbunătățire cu 52% a fluctuațiilor glicemiei și o reducere cu 60% a necesarului de insulină după masă.

Efectuarea timp de patru ore a acestui exercițiu a redus nivelul de grăsimi din sânge și a dublat metabolismul grăsimilor.

#exercitiu #metabolism

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.