Statele Unite dispun de informații care indică faptul că Phenianul furnizează pe ascuns Rusiei un număr „semnificativ” de obuze de artilerie pentru războiul din Ucraina, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Casei Albe pe probleme de securitate națională, John Kirby, potrivit Reuters, scrie libertatea.ro.

Kirby a afirmat, în cadrul unui briefing de presă organizat online, că Coreea de Nord a încercat să ascundă transporturile prin intermediul unor țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

„Informațiile noastre sunt că RPDC (Republica Populară Democrată Coreeană, n.r.) face livrări pe ascuns și vom monitoriza pentru a vedea dacă transporturile sunt primite”, a declarat Kirby, adăugând că Washingtonul se va consulta cu Națiunile Unite despre chestiunile legate de tragerea la răspundere a regimului de la Phenian în privința acestor livrări de armament.

„Avem o idee despre locul în care vor transfera aceste obuze”, a mai spus Kirby, care a refuzat să dea mai multe detalii, în contextul în care SUA analizează opțiunile pe care le are pe masă.

Potrivit lui Kirby, cantitatea de obuze nu a fost „nesemnificativă”, dar este puțin probabil ca aceasta să schimbe dinamica sau rezultatul războiului. Cu toate acestea, obuzele ar putea reprezenta în continuare o amenințare mortală pentru ucraineni, a mai spus el. „Și cu siguranță nu va schimba calculele noastre (…) sau ale aliaților și partenerilor noștri cu privire la tipurile de capacități pe care vom continua să le oferim ucrainenilor”, a adăugat Kirby.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kirby a precizat că transporturile nord-coreene sunt un semn nu numai al dorinței Phenianului de a sprijini Rusia, ci și al lipsei de muniții a Moscovei, cauzată de sancțiunile impuse la inițiativa SUA. Coreea de Nord a susținut în septembrie că nu a furnizat niciodată arme sau muniții Rusiei și că nu intenționează să facă acest lucru, avertizând în același timp Statele Unite să „își țină gura” și să nu mai pună în circulație zvonuri menite să „păteze” imaginea țării.

Referindu-se la rachetele lansate miercuri de Coreea de Nord, Kirby a declarat că acestea nu reprezintă o amenințare imediată la adresa personalului american din regiune și a adăugat că Statele Unite se vor asigura că dispun acolo de capacitățile necesare pentru a-și apăra aliații. Coreea de Nord a lansat miercuri cel puțin 23 de rachete în mare, inclusiv una care a aterizat la mai puțin de 60 de kilometri de coasta Coreei de Sud, ceea ce președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a descris ca fiind o „încălcare teritorială”.

A fost pentru prima dată când o rachetă balistică a aterizat în apropierea apelor Coreei de Sud de când peninsula a fost divizată în 1945 și de asemenea, a fost cea mai mare cantitate de rachete lansate de Nord într-o singură zi. Coreea de Sud a emis sirene de raid aerian – un gest rar – și a lansat propriile rachete ca răspuns.

#Coreea de Nord #SUA

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.