În perioada 24 – 28 mai, inspectorii de integritate au aplicat amenzi în sumă de 12 000 de lei. Sub lupa celor de la ANI au ajuns mai mulți funcționari, printre care și un angajat din cadrul unei primării din suburbia municipiului Chișinău, averea căruia va fi supusă un control.

De asemenea, această în perioadă, au fost pornite alte opt controale pentru a stabili posibile conflicte de interese admise de către un consilier în Consiliul com. Hiliuți, raionul Fălești, un primar dintr-o comună din raionul Sîngerei, un ex-primar dintr-o comună din suburbia Chișinăului, un ex-șef al IMSP Centrul de Sănătate dintr-un oraș din mun. Chișinău, un ex-vicepreședinte al unui raion din partea centrală a țării, un primar dintr-un sat din raionul Florești, un primar dintr-o comună din raionul Soroca și un director al Î.M. din raionul Râșcani.

Totodată, inspectorii de integritate investighează și un caz de incompatibilitate de funcție pe numele unui vicepreședinte al unui raion din sud-vestul țării.

„Pe parcursul săptămânii trecute, inspectorii de integritate au încheiat 4 proceduri de control în care au stabilit încălcări pe regimul juridic al conflictelor de interese. Astfel, au fost constatate patru conflicte de interese pe numele unui specialist în reglementarea proprietății funciare din cadrul unei primării din suburbia Chișinăului, unui director de Gimnaziu din r-nul Telenești, unui primar din raionul Basarabeasca și a șefului unui Centru de Sănătate din raionul Cantemir”, anunță ANI.

Între timp, o cauză contravențională a fost pornită pentru nedepunerea sau depunerea tardivă a declarației de avere și interese personale de către un funcționar public cu statut special din cadrul Penitenciarului nr. 13 din Chișinău.

O altă cauză contravențională a fost pornită pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către directorul unui Gimnaziu din raionul Telenești.

„O contravenție a fost stabilită pentru nedepunerea sau depunerea tardivă a declarației de avere și interese personale de către un membru CSP. O altă contravenție a fost stabilită pentru împiedicarea activității ANI în privința unei companii aeriene. Încă cinci primari din raioanele Anenii Noi, Cahul, Edineț, Ialoveni și Vulcănești s-au conformat legislației ANI și au declarat câte un conflict de interese. Inspectorii de integritate au analizat situațiile de conflict și au remis soluții”, se mai arată în comunicat.

Responsabilii de la ANI susțin că Direcția Juridică a reprezentat instituția în 11 ședințe de judecată privind contestarea actelor emise de inspectorii de integritate.

#ANI #controale #incalcari #inspectori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.