În domeniul energetic din Republica Moldova se atestă un deficit de cadre calificate. Președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică și Resurse Energetice, Margareta Strestian, trage un semnal de alarmă și spune că ar putea fi consecințe enorme.

Subiectul a fost discutat în cadrul Ședinței Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective.

”Este un deficit de cadre de 18-25%. În domeniul energetic, unde lucrările sunt normate și ar trebui să efectueze lucrările o echipă din 10 oameni, se efectuează echipă formată din 7 oameni. Deficitul de salariați se manifestă prin faptul că salariile la concurenți sunt mai bune, e furt de cadre a muncitorilor cu pregătire înaltă. Concurenții îi recrutează și le dau salariu la gri de două ori mai mare. Asta va duce că în sistemul energetic nu vom avea specialiști, vom avea mai multe incidente, accidente, avarii de muncă, întreruperi de furnizări de gaze la instituții strategice”, a declarat Margareta Strestian.

Declarația a fost făcută în contextul în care Sindicatele și Patronatele cer ca salariul minim pe țară pentru anul 2023 să fie de 5000 de lei, iar Guvernul se opune și spune că nu are bani. Ministrul Muncii, Marcel Spătari, a propus ca salariul minim pe țară să fie de 4000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#domeniul energetic Moldova #Margareta Strestian #salariu minim pe economie 2023

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.