Un tren de mare viteză reprezintă astăzi un simbol al ingeniozității tehnologice, iar Japonia se remarcă printr-o tehnologie inedită, deoarece, încă din 1980 testează trenurile cu levitație magnetică (Maglev) și a fost nevoie de zeci de ani pentru ca trenurile japoneze Maglev să devină o tehnologie practică.

De mai multe ori pe zi, mulțimi de oameni se adună pe o punte de observație construită special pentru a vedea cel mai rapid tren din lume.

Aceștia stau și așteaptă ore întregi doar pentru a prinde câteva secunde din trenul cu levitație magnetică supraconductoare – un super tren de ultimă generație care folosește magneți puternici și o bobină la sol, fapt care îi permite să atingă viteze de 500 de kilometri pe oră.

Când au apărut trenurile japoneze Maglev?

La 1 octombrie 1964, cu mai puțin de o săptămână și jumătate înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Tokyo, cele două trenuri inaugurale Hikari Super Express Shinkansen au ajuns la destinațiile lor, Tokyo și Osaka. Termenul „shinkansen” înseamnă literalmente „noua linie principală”, conform The Guardian.

Sute de oameni așteptaseră peste noapte în fiecare terminal pentru a fi martori la acest eveniment istoric, care, ca și Jocurile Olimpice, anunța nu doar recuperarea Japoniei după distrugerile celui de-al doilea război mondial, ci și începutul a ceea ce avea să fie ascensiunea Japoniei ca putere economică. Până atunci, călătoria cu trenul între cele mai mari două orașe japoneze dura aproape șapte ore. Shinkansenul a făcut călătoria în patru ore.

Prima linie de tren comercială de mare viteză din lume a fost construită de-a lungul Tokaido, una dintre cele cinci rute care făceau legătura între interiorul Japoniei și Edo, orașul care, la mijlocul secolului al XIX-lea, a devenit Tokyo. Rețeaua feroviară a crescut de-a lungul anilor, acoperind de la Kagoshima în Kyushu până la Hakodate în Hokkaido. Compania feroviară Central Japan Railway Company a efectuat teste pe aceeași cale ferată de 40 de kilometri în ultimii 20 de ani, dar interesul a crescut vertiginos, de când trenurile Maglev au atins o viteză de peste 500 de km pe oră în 2015, stabilind un record mondial.

Cum funcționează tehnologia din spatele vitezei ultrarapide atinse de trenurile Maglev?

În prezent, trenurile Maglev circulă pe un sistem de levitație magnetică, care este atins după ce acestea ajung la o viteză mai mare de 130 de km/h. Vă puteți imagina acest lucru ca pe un avion care decolează sau aterizează, cu roțile retragându-se odată ce a ieșit de pe pistă și se află în aer.

Unul dintre motivele pentru care trenurile Maglev pot călători atât de repede este că nu mai au frecarea roților care rulează pe șine, iar acest lucru se realizează prin utilizarea de electromagneți. Interacționând cu electromagneții de pe tren, electromagneții de pe șine propulsează trenul în sus pentru a „pluti” în aer, în timp ce electromagneții de pe marginea șinei propulsează trenul înainte sau înapoi.

Utilizând magneți cu polaritate nordică și sudică alternantă, aceștia pot folosi această atracție pentru a trage trenul înainte și a-l propulsa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Wayne Rogers, președinte și director general al The Northeast Maglev (TNEM), compania privată care promovează trenurile de mare viteză, spune că orice sistem Maglev ar necesita o infrastructură complet nouă, separată de șinele deja existente. Trenurile Maglev reprezintă următoarea etapă tehnologică în evoluția transportului feroviar de mare viteză.

Japonia speră să ducă tehnologia dincolo de granițele sale, în țări precum Statele Unite ale Americii, pentru a menține economia japoneză în mișcare.

#Japonia #magneti #tren

Pensii mici, prețuri tot mai mari și grija pentru facturi și medicamente. Așa arată, pentru mulți vârstnici din Republica Moldova, viața de zi cu zi. Unii spun că se descurcă tot mai greu, iar alții se bazează pe ajutorul copiilor pentru cheltuielile pe care nu le mai pot acoperi singuri. Echipa Realitatea a stat de vorbă cu mai multe persoane în etate și le-a întrebat ce ar trebui schimbat în țară pentru ca bătrânețea să fie mai ușoară.

” – Cum este viața vârstnicilor în Republica Moldova?
– Se descurcă care și cum poate , eu sunt bucuroasă că am ajuns la vârsta asta, sunt sănătoasă, merg pe piciaore și văd, aud și tot așa. Multe persoane nici azi nu au ajuns, care și mai mici, sora, fratele, care sunt mai mici ca mine. Eu am ajuns și sunt bucuroasă, cu ce am, cu ce pot, cu o plăcintă, nu am probleme.
-Vă descurcați?
-Ne descurcăm, e greu, tare greu, dar ce să facem?
-Ce ar trebui schimbat pentru ca vârstnicii să o ducă mai bine?
-Să ne ridice pensia.
-Dumneavostră ce pensie aveți?
-3.600 aproape.

-Vă ajută și copiii?
– Da, ne ajută, ne plătesc internetul, ne duc, ne aduc la țară.”

„Doamne ferește, asta e viață? În fiecare mai rău și mai rău. Omul care pensia de până la trei mii de lei păi… Mai ales, zilelel astea au făcut „cadou” Guvernul cu prețurile la produse, tarife la gaze, de asta zic: Doamne ferește, ce fel de conducere avem noi? Auzim în fiecare zi că în Parlament aia, iată acolo aia, dar uită, uită de pensionari. Se măresc salariile acolo, se măresc acolo, dar pensionarii așteaptă 1 aprilie care câte un pic se adaugă, dar foarte puțin, nu corespunde nivelul inflației.”

„E cam greu în Republica Moldova pentru vârstnici. Pensia e mică, două mii și ceva, nu-mi ajunge, trăim, e greu, cum să vă spun…Undeva la 80% din pensionari pensi e mică, prețurile, singuri știți, sunt mari, cred că și pentru dumnevostră, nu doar pentru pensionari. Prima trebuie să vadă de când sunt tinerii, unde lucrează, cum le plătesc salariu, dacă nu fură înseamnă că lucrează, de undeva primește banii în plic. Dacă va fi asta mai departe voi o să ajungeți la vârsta și tot veți umbla cu două mii de lei. „

„Pensiile mizerabile, extraordinar, câte 1.400, 1.200 de lei, cel mai strașnic se așteaptă iarna asta, iarna asta mulți din bătrâni nu o să reziste, o să umblăm și o să-i îngrămădim de prin camere pentru că nu vor avea cu ce să facă focul, credeți-mă. ”

La 1 octombrie este marcată Ziua Internațională a Persoanelor în Etate. În Republica Moldova, la începutul anului 2026, erau aproape 6012 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste. Acestea reprezintă 25,9% din populația cu reședință obișnuită, iar peste 368 de mii dintre persoanele în etate sunt femei.

Datele oficiale mai arată că, la începutul acestui an, în Moldova erau 671,7 mii de pensionari. Dintre aceștia,peste 530 de mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru limită de vârstă este de peste patru mii de lei, iar pensia minimă ajunge la 3.056 de lei.

Totodată, vârsta de pensionare nu înseamnă pentru toți și ieșirea de pe piața muncii. În 2025, peste 87 de mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste continuau să muncească.

Potrivit datelor, pentru mulți vârstnici, prestațiile sociale rămân însă principala sursă de venit. În gospodăriile în care locuiesc persoane în etate, acestea au reprezentat aproape 55% din veniturile lunare.