Europa şi-a redus semnificativ consumul de gaz natural în luna octombrie, în condiţiile în care gospodăriile nu au pornit instalaţiile de încălzire graţie temperaturilor peste medie, ceea ce constituie o veste bună pentru piaţă înainte de venirea iernii.

Guvernele din regiune şi-au îndemnat consumatorii să îşi reducă consumul de gaz, după ce diminuarea livrărilor din Rusia a provocat temeri referitoare la o raţionalizare atunci când temperaturile vor scădea. Însă toamna blândă a ajutat la conservarea gazelor, chiar dacă termocentralele care produc electricitate continuă să consume mari cantităţi de combustibil.

Potrivit datelor furnizate de platforma online EnergyScan, pusă la punct de grupul francez Engie SA, cererea totală de gaze a Europei Occidentale a fost în luna octombrie a acestui an cu 22% mai mică decât în luna octombrie a anului trecut. Aceasta deşi sectorul producţiei de electricitate şi-a majorat consumul de gaze cu 14% în ritm anual.

Chiar dacă preţurile de referinţă la gaze în Europa sunt de peste trei ori mai mari faţă de media multianuală, ele au scăzut totuşi cu peste 60% faţă de vârful atins în luna august.

Datele EnergyScan mai arată că cererea de gaze din partea utilizatorilor rezidenţiali, a mediului de business şi a micilor utilizatori industriali a scăzut cu 33% în luna octombrie, iar cererea de gaze a marilor consumatori industriali a scăzut cu 27%. Cererea puternică de gaze venită din partea sectorului producţiei de electricitate a mai redus din declinul total, în condiţiile în care numărul mare de reactoare nucleare din Franţa la care se efectuează lucrări de mentenanţă precum şi producţia scăzută de energie hidro în alte regiuni a forţat ţările să folosească mai multe gaze naturale pentru a produce electricitate.

În mod inevitabil, însă, temperaturile scăzute vor îngreuna reducerea consumului de gaze în timp ce măsurile care vizează plafonarea preţurilor adoptate în unele ţări, precum Spania, ar putea diminua stimulentele pentru a face economii la gaze. Repornirea unor capacităţi industriale nefolosite în Europa ar pune de asemenea presiuni asupra livrărilor chiar dacă îmbunătăţirea producţiei de energie nucleară în Franţa în 2023 şi mai multe precipitaţii ar putea reduce utilizarea gazelor naturale pentru producţia de electricitate, a spus Hoarau.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#consumatori #Europa #gaz

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.