În data de 15 noiembrie 2020 se fac doi ani de la turul doi a alegerilor prezidențiale în urma cărora Maiei Sandu a fost aleasă în funcția de președinte al Republicii Moldova. Ulterior, Maia Sandu a fost învestită în funcție în data de 24 decembrie și a început mandatul odată cu depunerea jurământului constituțional în fața deputaților, a membrilor Curții Constituționale și a cetățenilor.

Pe 15 noiembrie 2020, în Republica Moldova a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, la care au participat Maia Sandu și Igor Dodon, primii doi candidați clasați după primul tur. Potrivit rezultatelor preliminare, prezența la vot a fost de 52,78%, iar candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a fost aleasă președinte al Republicii Moldova. Rezultatele finale ale alegerilor au fost validate de Comisia Electorală Centrală și confirmate de Curtea Constituțională.

În turul doi, Maia Sandu a fost aleasă cu votul a aproape 940 de mii de moldoveni, iar Igor Dodon de aproape 700 de mii de oameni.

Maia Sandu este prima femeie președintă a Republicii Moldova. Totodată, este al șaselea președinte al Republicii Moldova și al patrulea șef de stat ales prin vot direct după Mircea Snegur (1991 – 1997), Petru Lucinschi (1997 – 2001) și Igor Dodon (2016 – 2020). Alți doi președinți, Vladimir Voronin (2001 – 2009) și Nicolae Timofti (2012 – 2016) au fost aleși de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#15 noiembrie 2020 #Alegeri prezidentiale #Maia Sandu #turul doi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.