Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, anunță cu privire la construcția liniei electrice aeriene 400 kV Vulcănești – Chișinău. Potrivit lui, în derulare sunt studiile pentru evaluarea aspectelor de mediu și sociale specifice amplasamentului, dar și studiul privind acțiunile de strămutare

Andrei Spînu a declarat că au fost finalizate următoarele proceduri:

Investigarea preliminară a solului;
Proiectul tehnic pentru toate cele trei tipuri de piloni;
Lucrările de descărcare de sarcină arheologică;
Studiul pentru evaluarea riscului aviar;
Testarea pilonilor (pentru tipul de piloni cu pondere de 85% din totalul pilonilor).

Spre finalizare:

Planul și profilul LEA – realizare cca. 95%;
Testarea altor două tipuri de piloni (urmând a fi încheiată până la finele anului 2022).

Spînu a mai reamintit că activitatea de construcție a liniei electrice aeriene (LEA)Vulcănești-Chișinău include 2 etape:

Elaborarea proiectului tehnic detaliat;
Livrarea materialelor și desfășurarea lucrărilor de construcție LEA.

La moment, lucrările primei etape sunt realizate în proporție de 80%. Construcția propriu-zisă se preconizează a fi inițiată în primăvara anului 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În data de 31 martie, Parlamentul a aprobat PROIECTUL privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești-Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat de nenumărate ori că scopul proiectului este asigurarea securității energetice a statului prin interconectarea Republicii Moldova cu piața de energie a Uniunii Europene, cât și crearea unui mediu concurențial favorabil pe piața energiei electrice.

#linie electrică #lucrari de constructie #Vulcănești-Chișinău

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.