„Francofonia trebuie să constituie un spațiu de solidaritate și cooperare în fața unui război ale cărui repercusiuni nu au precedent”. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat sâmbătă, 19 noiembrie curent, la cel de-al 18-lea Summit al Francofoniei. În mesajul adresat șefilor de state și de guverne reuniți la Djerba, Tunisia, lidera de la Chișinău a vorbit despre provocările fără de precedent, generate de războiul Rusiei în Ucraina la nivel regional și global, și a pledat pentru consolidarea eforturilor internaționale de a restabili pacea pe continentul european.

Potrivit unui comunicat de presă al Președinției, șefa statului a declarat că în prezent întreaga lume se confruntă cu o serie de crize, ale căror consecințe afectează profund populațiile noastre, iar cea mai mare provocare a momentului este războiul de agresiune neprovocat, nejustificat și ilegal purtat de Rusia contra Ucrainei, stat observator al Francofoniei. Președinta Maia Sandu a reiterat că Republica Moldova condamnă ferm acest război, care afectează profund și țara noastră, și a evidențiat generozitatea cetățenilor noștri în timpul crizei refugiaților.

„Pentru Francofonie, acesta este momentul ca să ne arătăm angajamentul pentru mai multă cooperare și mai multă solidaritate. Francofonia trebuie să constituie un spațiu de solidaritate și cooperare în fața unui război ale cărui repercusiuni economice, alimentare și energetice nu au precedent”, a declarat Maia Sandu în cadrul celui de-al 18-lea Summit al Francofoniei.

A subliniat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei afectează dreptul internațional și securitatea alimentară, crește prețurile globale la energie, dar și riscurile nucleare.

Presa internațională a descris evenimentul în următorul fel: „Un summit al națiunilor vorbitoare de limbă franceză are loc în Tunisia în acest weekend, cu 30 de lideri concentrați pe cooperarea economică într-un eveniment văzut ca un succes pentru președintele Tunisiei Kais Saied, la mai bine de un an după ce a venit la putere într-o lovitură de stat”.

Acest al 18-lea summit al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) de pe insula Djerba va fi, de asemenea, o oportunitate de a sărbători împlinirea a 50 de ani întârziată a unei organizații fondate în 1970 și cu 88 de membri – nu toți vorbitori de franceză, cu Armenia, Egipt, Moldova, Emiratele Arabe Unite și Serbia incluse.

Summitul coincide cu faza finală a COP27 privind clima din Egipt și urmează unei reuniuni a G20 din Indonezia, care a fost dominată de războiul din Ucraina, țară observatoare în cadrul OIF. În total, a fost prezente 89 de delegații, șapte organizații internaționale și peste treizeci de lideri printre care președintele francez Emmanuel Macron, premierul canadian Justin Trudeau, președintele Consiliului European Charles Michel și liderul Senegalului Macky Sall.

#Maia Sandu #Tunisia

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.