Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Aurescu va coprezida la Paris conferința ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Va fi și Macron

20 Nov. 2022, 12:19
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
20 Nov. 2022, 12:19 // Politica //  Realitatea.md

Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, va coprezida luni, 21 noiembrie curent, la Paris, Franța, cea de-a treia Conferinţă ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, instrument permanent de sprijin creat la iniţiativa miniştrilor de externe ai României, Germaniei şi Franţei în primăvara acestui an pentru a mobiliza contribuţiile financiare ale comunităţii internaţionale şi pentru a sprijini reformele necesare pentru aderarea la UE.

Potrivit MAE, ministrul Bogdan Aurescu va co-prezida acest eveniment alături de ministrul pentru Europa şi Afaceri Externe al Franţei, Catherine Colonna, şi de ministrul Afacerilor Externe al Germaniei, Annalena Baerbock.

Conferinţa va beneficia de participarea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, şi a preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. La eveniment va mai participa din partea Republicii Moldova şi ministrul de Externe Nicu Popescu, se arată într-un comunicat dat publicităţii duminică de MAE.

Reuniunea de la Paris are loc în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu provocări majore de ordin energetic, economic, umanitar şi la adresa rezilienţei sale, pe fondul războiului brutal de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Având în vedere gravitatea crizei în sectorul energetic, cu puternice consecinţe destabilizatoare asupra bugetului de stat, lucrările Conferinţei ministeriale de la Paris se vor concentra în mod deosebit asupra opţiunilor de asistenţă de urgenţă în acest domeniu în beneficiul Republicii Moldova.

În acest context, ministrul român va sublinia faptul că principala necesitate a Republicii Moldova o reprezintă la acest moment obţinerea, din partea partenerilor internaţionali, de asistenţă financiară necesară pentru achiziţii de gaz şi de electricitate.

De asemenea, şeful diplomaţiei române va informa cu privire la măsurile de asistenţă întreprinse de România, precum sprijinul bugetar direct acordat recent în valoare de 10 milioane de euro, reacţia promptă a Bucureştiului pentru facilitarea livrărilor substanţiale de curent electric începând cu 14 octombrie 2022, precum şi referitor la iniţierea implementării Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă în valoare de 100 de milioane de euro acordată Republicii Moldova de către România.

Nu în ultimul rând, ministrul Bogdan Aurescu va evidenţia că Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova va rămâne în centrul eforturilor internaţionale menite să acorde asistenţă Chişinăului pentru construirea unei democraţii stabile, prospere şi reziliente.

Organizarea celei de-a treia Conferinţe ministeriale la Paris în decurs de şapte luni de la crearea şi lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, la iniţiativa miniştrilor de externe ai României, Germaniei şi Franţei, constituie un semnal clar privind consolidarea acestui nou format ca instrument pentru coagularea sprijinului internaţional multidimensional şi confirmarea rolului său într-o perioadă dificilă în care Chişinăul are mai mult decât oricând nevoie de asistenţa comunităţii internaţionale.

Co-preşedinţii celor şase Grupuri de lucru ale Platformei vor prezenta, la Paris, concluziile activităţii desfăşurate premergător evenimentului în următoarele sectoare:

(1) situaţia umanitară a refugiaţilor din Ucraina (grup de lucru co-prezidat de Germania şi Canada); 
(2) combaterea corupţiei (co-prezidat de România – prin Ministerul Justiţiei – şi Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord); 
(3) securitatea energetică (co-prezidat de Franţa şi Italia); 
(4) asistenţa financiară (prezidat de Comisia Europeană); 
(5) managementul frontierelor (prezidat de SUA);
(6) reforma administraţiei publice şi administrării finanţelor publice (co-prezidat de Olanda şi Suedia) – grup de lucru lansat la iniţiativa ministrului Bogdan Aurescu la Conferinţa ministerială de la Bucureşti.

Lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova

La 5 aprilie 2022 a avut loc, la Berlin, Conferinţa privind crearea şi lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format creat şi co-prezidat de miniştrii de externe ai României, Germaniei şi Franţei. Această primă reuniune a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro.

Cea de-a doua Conferinţă ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova a fost organizată şi găzduită de ministrul afacerilor externe al României Bogdan Aurescu, la Bucureşti, la 15 iulie 2022. A beneficiat de participarea unor delegaţii din 33 de ţări – state membre ale UE, ale G7, ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, peste zece organizaţii internaţionale, instituţii financiare, instituţii europene (Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă) şi agenţii ale ONU.

Conferinţa din capitala României a obţinut sprijin în beneficiul Republicii Moldova în valoare totală de 615 milioane euro, între care 432,3 milioane euro asistenţă sub formă de granturi; de asemenea, la propunerea României, a fost decisă crearea unui nou grup de lucru, al şaselea, privind reforma administraţiei publice şi administrării finanţelor publice.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.