Cotaţia petrolului şi-a continuat luni tendinţa de scădere pe fondul speculaţiilor că Arabia Saudită şi alte state membre OPEC discută o majorare a producţiei de petrol, acesta adăugându-se informaţiilor potrivit cărora China şi-a înăsprit restricţiile sanitare, ceea ce afectează perspectivele privind cererea mondială de ţiţei, transmite Bloomberg, scrie agerpres.ro.

În jurul orei 15:45 GMT, cotaţia barilului de ţiţei Brent cu livrare în luna ianuarie era în scădere cu 5,48%, până la 82,84 dolari, cel mai redus nivel înregistrat după luna ianuarie, în timp ce referinţa americană, WTI, cu livrare în luna decembrie, a pierdut 5,66%, până la 75,55 dolari.

Tendinţa de scădere s-a accelerat după ce Wall Street Journal a dezvăluit că statele membre OPEC+ analizează o majorare a producţiei cu 500.000 de barili pe zi, înainte de intrarea în vigoare a embargoului UE care vizează importurile de petrol rusesc. Dacă se va confirma, această majorare a producţiei vine într-un moment în care sentimentul pe piaţă s-a schimbat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

China a anunţat duminică primul deces din cauza Covid-19 începând din luna mai, ceea ce a generat îngrijorări cu privire la un nou val de restricţii în cel mai mare importator mondial de petrol.

În prezent, cotaţia barilul de petrol a pierdut toate câştigurile pe care le-a înregistrat la începutul acestui trimestru, când Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii, printre care şi Rusia, au căzut de acord să îşi reducă producţia cu două milioane de barili pe zi. Un iminent embargou al Uniunii Europene cu privire la livrările de petrol rusesc pe mare, precum şi planul G7 de a impune un plafon de preţ pentru petrolului rusesc afectează previziunile.

Analiştii de la Goldman Sachs şi-au redus estimările privind preţul ţiţeiului Brent la finele acestui an cu 10 dolari, până la 100 de dolari per baril. La rândul lor, analiştii de la UBS estimează că rezervele de petrol ar urma să se reducă la finalul anului odată cu scăderea producţiei OPEC+, limitarea exporturilor ruseşti şi sfârşitul utilizării rezervelor strategice americane.

Rămâne de văzut cum va reacţiona OPEC+ la această reducere a preţurilor. Alianţa marilor exportatori de petrol se va reuni la Viena la începutul lunii decembrie, mai scrie Bloomberg.

#in lume #petrol

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia