Pașii totali parcurși zilnic au fost numărați, iar după șapte ani au fost analizate diagnosticele de demență

În studiu au fost analizate aproximativ 78.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 40 și 79 de ani, care au purtat accelerometre la încheietura mâinii. Pașii totali parcurși zilnic de participanții la studiu au fost numărați iar după șapte ani au fost analizate diagnosticele de demență, de orice tip. Cercetătorii au controlat vârsta, etnia, educația, statutul socio-economic și sexul și au exclus alimentația necorespunzătoare, consumul de alcool, fumatul, istoricul bolilor cardiovasculare, medicamentele și problemele de somn.

Persoanele care fac zilnic 9.826 de pași au cu 50% mai puține șanse de a fi diagnosticați cu demență

Ei au descoperit că persoanele care fac zilnic 9.826 de pași sau mai mult au cu 50% mai puține șanse de a fi diagnosticați cu demență. Chiar și doar 3.800 de pași în fiecare zi a redus riscul de a dezvolta această maladie, cu 25%. Totodată, mersul în pas alert – definit ca mai mult de 40 de pași pe minut – aduce rezultate și mai bune, scăzând riscul de demență cu 57%.

Riscul de demență scade când oamenii merg în ritm alert

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.