Campania „Ajută-mă să te ajut!”, care a fost implementată în perioada 30 mai – 29 august curent, în cadrul proiectului „Date pentru Impact” (D4I), implementat de Palladium International, cu sprijinul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și susținerea Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), a ajuns la final.

În acest context, Primăria municipiului Chișinău și Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului a Consiliului municipal Chișinău au prezentat miercuri, 23 noiembrie, în cadrul unui eveniment public, rezultatele campaniei.

„Această campanie a reușit identificarea și monitorizarea a peste 2800 de copii refugiați din Ucraina și a însoțitorilor acestora, aflați în tranzit sau care au decis să rămână în orașul Chișinău, în vederea cunoașterii problemelor cu care se confruntă și luării de măsuri concrete pentru rezolvarea operativă a acestora. În cadrul aceleiași campaniei, peste 4000 de persoane din comunitatea refugiaților au fost informate despre serviciile specializate acordate de instituțiile municipale”.

Viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, a ținut să remarce că această campanie de informare a fost binevenită, în condițiile când marea majoritate a copiilor refugiați din Ucraina au rămas în municipiul Chișinău, iar inițiativa a contribuit la o evidență și o documentare mai exactă a necesităților minorilor, precum și la prevenirea multor situații de risc iminent pentru copii.

Drept rezultat, municipalitatea a oferit suport și protecție copiilor aflați în situații de risc, în vederea prevenirii oricărei forme de abuz, violență și neglijare, cu monitorizarea fiecărui caz în parte.

„Este încurajator faptul că aproape 80% din copiii cartografiați au beneficiat de serviciile centrelor comunitare pentru copii și tineret, taberele de zi, centrele de tineret, serviciile de zi, serviciile de reabilitare și alte servici oferite de instituțiile noastre”, a precizat Angela Cutasevici.

În perioada campaniei, circa 60 de angajați ai instituțiilor municipale (asistenți sociali, pedagogi, psihologi), care au activat în toate sectoarele din orașul Chișinău, au identificat necesitățile specifice a 2827 de copii refugiați. Un număr de 242 de copii au fost identificați în situație de risc, dintre care 12 minori fără ocrotire părintească. În special, copiii supuși riscului au fost cei neînsoțiți de persoane autorizate și în pericol iminent, iar situația lor a fost soluționată prin intervenția Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului, fiind asistați de reprezentanții autorităților tutelare teritoriale și locale.

Directorul proiectului USAID „Date pentru Impact” (D4I), Palladium International, Camelia Gheorghe, a precizat că aportul lor în această campanie a constat, în primul rând, în aplicarea unei metodologii complexe de cartografiere a necesităților, începând cu elaborarea formularului de colectare a datelor, instruirea împreună cu UNHCR a specialiștilor care au intervievat refugiații și analiza datelor, până la examinarea rezultatelor cu actorii-cheie, în vederea sprijinirii acestora în a întreprinde măsuri și acțiuni concrete în beneficiul refugiaților. De asemenea, a fost implementată campania „Ajută-mă să te ajut!” de comunicare și informare pentru comunitatea refugiaților, privind serviciile specializate acordate de instituțiile municipale.

Procesul de cartografiere a mai stabilit că nevoile prioritare ale copiilor refugiați erau alimentele, îmbrăcămintea și încălțămintea. De asemenea, la data cartografierii, 1 din 3 copii erau înregistrați la medicul de familie și 2 din 5 copii erau înscriși într-o formă de învățământ pe durata șederii în orașul Chișinău. Pentru a răspunde mai bine la nevoile copiilor refugiați, direcțiile municipale de resort s-au mobilizat, campania conducând la creșterea accesului la servicii medicale și educaționale.

În perioada implementării campaniei s-a dublat numărul pachetelor alimentare și igienice distribuite familiilor, numărul copiilor-beneficiari de asistență medicală a crescut cu 120%, iar cel al tinerilor-beneficiari de programele Centrului Municipal de Tineret Chișinău a crescut de 4 ori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #protectie #refugiati #suport #Ucraina

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.