Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat în această dimineață Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul ședinței, a fost discutat progresul privind realizarea Planului de acțiuni pentru implementarea condițiilor înaintate în contextul acordării Republicii Moldova a statutului de țară candidată la UE și au fost stabilite prioritățile ulterioare de integrare europeană.

Membrii Comisiei au analizat nivelul de realizare a deciziilor luate la ședința precedentă, din august, când a fost aprobat Planul de acțiuni și a fost discutat mecanismul interinstituțional de coordonare a procesului de integrare europeană. La fel, au fost trasate mai multe măsuri care trebuie realizate până la sfârșitul acestui an și modalitățile în care pot fi accelerate progresele pe unele dintre acțiuni.

S-a constatat că, pe moment, din cele 35 de acțiuni care urmează să fie finalizate până la sfârșitul anului curent, au fost realizate opt. În luna decembrie urmează să fie încheiate încă 11, iar 16 dintre ele comportă un risc minor de realizare.

În total, Planul de acțiuni pentru implementarea condițiilor înaintate în contextul acordării Republicii Moldova a statutului de țară candidată la UE conține 60 de acțiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președinta Maia Sandu a menționat că este important ca majoritatea măsurilor rămase pentru 2023 să fie adoptate si implementate până la începutul primăverii anului viitor, pentru a putea invita cât mai rapid Comisia Europeana să evalueze progresele noastre.

Șefa statului a menționat în acest context că este nevoie de mai multă muncă și mai multă implicare, din partea tuturor instituțiilor, pentru a avansa într-un ritm susținut în pofida circumstanțelor complicate din prezent.

Agenda ședinței a vizat și măsurile anticorupție, la toate nivelurile, prin realizarea de anchete proactive și eficiente, precum și prin obținerea unui bilanț credibil al urmăririlor penale și al condamnărilor.

La fel, s-a vorbit și despre finalizarea reformei gestionării finanțelor publice, punându-se accent pe îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile de guvernare. Un aspect important discutat a fost și realizarea angajamentului de „deoligarhizare” a Republicii Moldova, care este și una dintre recomandările formulate în luna iunie de Comisia Europeană.

#Comisia Națională pentru Integrare Europeană #Maia Sandu #sedinta #UE

Moldovenii care dau locuințe sau alte imobile în chirie au achitat la buget 80,7 milioane de lei în primele opt luni ale anului 2026. Suma este cu 34,5% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, anunță Serviciul Fiscal de Stat.

În perioada ianuarie-august, la Fisc au fost înregistrate peste 27 de mii de contracte prin care proprietarii își dau imobilele în chirie. Numărul acestora este cu 34,4% mai mare față de perioada similară din 2025.

Totodată, Fiscul a depistat 638 de persoane care își dădeau imobilele în chirie fără să-și înregistreze contractele. În urma verificărilor, acestea au înregistrat 641 de contracte.

În cazul controalelor fiscale efectuate la 328 de persoane, Fiscul a calculat suplimentar la buget aproape 474 de mii de lei sub formă de impozite. De asemenea, au fost calculate penalități de 22,4 mii de lei și aplicate amenzi de 35,5 mii de lei.

Potrivit legislației, persoanele fizice care dau în chirie un apartament, o casă sau un alt imobil trebuie să achite un impozit de 7% din suma lunară primită pentru chirie.

Contractul de chirie trebuie înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat în termen de șapte zile de la încheiere. Impozitul trebuie achitat lunar, până la data de 25.

Aceleași reguli se aplică și persoanelor care își dau locuințele în chirie prin platforme precum Booking, Airbnb sau alte servicii similare.