Cu ocazia Ziua Lucrătorului din Agricultură și Industria Prelucrătoare, marcată duminică, 27 noiembrie curent, în semn de apreciere pentru că și-au dedicat viața sectorului agricol, președinta Maia Sandu a conferit încă de vineri distincții de stat pentru opt lucrători din domeniu. În mesajul său publicat pe pagina oficială de Facebook, a subliniat că „obiectivul nostru este să dezvoltăm o agricultură rezilientă la schimbările climatice și competitivă. Să cultivăm produse de calitate, să dezvoltăm ramura de prelucrare și să facem din inscripția „Fabricat în Moldova” un lucru firesc pe piețele lumii”.

„Marcăm astăzi Ziua Lucrătorului din Agricultură și Industria Prelucrătoare, prilej cu care vreau să-mi exprim aprecierea față de oamenii care lucrează în acest domeniu. Le mulțumesc tuturor fermierilor, mari sau mici, pentru munca pe care o fac. Ei nu doar își hrănesc familia, comunitatea și țara – ei asigură cu locuri de muncă sute de mii de oameni din satele noastre. Mulțumesc și celor care muncesc în industria de prelucrare, iar pe antreprenorii din această ramură îi încurajez să aplice tehnologii inovative și prietenoase mediului, pentru a aduce un produs gustos și sănătos pe masa consumatorului”, scrie în mesajul Maiei Sandu.

Președinta a recunoscut că 2022 este un an dificil pentru toți, „inclusiv pentru agricultori”, autoritățile venind cu mai multe măsuri de sprijin pentru sector.

„Fondul de subvenționare în agricultură a crescut la 1,75 miliarde de lei, față de 1,1 miliarde în 2021, și a fost îmbunătățit mecanismul de alocarea a subvențiilor. A crescut accesul la subvenții pentru tinerii fermieri, femeile fermiere şi migranţii reveniţi care vor să dezvolte afaceri agricole, și au fost majorate subvențiile pentru sectorul zootehnic. La fel, fermierii au beneficiat de compensarea accizei la motorină”.

Maia Sandu a amintit și că Uniunea Europeană a venit în ajutor „pentru a compensa pierderea piețelor din Est cauzată de războiul din Ucraina, majorând cotele de export pentru șapte produse agricole din Moldova”.

#agricultura #Maia Sandu

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.