Pisaniile lui Ștefan cel Mare au fost găsite în Herson, neatinse. În acest context, Ministerul Culturii a reiterat angajamentul Republicii Moldova de a susține evacuarea patrimoniului cultural în condiții mai sigure.

„Suntem într-un dialog permanent cu Olexandr Tkacenko, ministrul ucrainean al culturii și cu Lucian Romașcanu, omologul român. Nu e cazul să ne antrenăm acum într-o competiție, cine va păstra mai bine comorile, pentru că este vorba de situație de război și de faptul că piese de patrimoniu mondial de valoare inestimabilă, în Ucraina, se pot pierde irecuperabil în bombardamente sau fiind furate și vandalizate de ocupanți. Acum este de datoria noastră să oferim suport în salvgardarea patrimoniului și să ne unim eforturile pentru a susține cultura și oamenii țării vecine”, a declarat Ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Republica Moldova este parte a „Group of Ten”, care s-a întrunit, pe 29 iunie, la Lvov, Ucraina, pentru a adopta o poziție comună pe arena internațională, cu scopul de a contracara agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei – război care amenință patrimoniul cultural al acestei țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miniștrii culturii celor zece țări, printre care se numără România și Republica Moldova, au inițiat atunci Declarația de intenție ale ministerelor culturii din țările participante, document care reiterează susținerea unitară în vederea conservării patrimoniului cultural al Ucrainei și recunoașterea acestuia ca parte a patrimoniului cultural al umanității.

Pisaniile lui Ștefan cel Mare sunt artefacte din secolul al XV-lea, lespezi cu scriere în slavonă de pe zidurile Cetății Albe de pe Nistru, care atestă evenimentele istorice din acea perioadă. Acestea se păstrau la Muzeul din Herson.

#cultura #Herson #patrimoniu #Republica Moldova #Stefan Cel Mare #Ucraina

FLYONE consideră că informațiile prezentate public de Procuratură după perchezițiile desfășurate la sediul companiei, la domiciliile fondatorilor și ale unor angajați nu reflectă obiectul real al acțiunilor procesuale și creează o imagine distorsionată asupra activității companiei.

Obiectul perchezițiilor a vizat circumstanțe legate de fondarea companiei și de proveniența fondurilor investite la etapa constituirii acesteia, în anul 2015. Cu toate acestea, în comunicatul Procuraturii sunt invocate presupuse acțiuni desfășurate „din 2016 până în prezent”, formulare care, în opinia companiei, extinde nejustificat obiectul prezentat public și creează impresia că întreaga activitate a FLYONE din ultimii zece ani ar fi vizată de suspiciuni, menționează compania.

FLYONE subliniază că toate fondurile investite în companie au fost raportate organelor fiscale, iar impozitele și contribuțiile datorate statului au fost achitate integral, în conformitate cu legislația.

”Mai mult, în ultimii ani compania a fost supusă în repetate rânduri controalelor fiscale. Potrivit informațiilor deținute de FLYONE, în urma acestor controale nu au fost constatate abateri care să confirme eschivarea companiei de la plata impozitelor. Toate obligațiile fiscale și contribuțiile către bugetul de stat au fost achitate conform prevederilor legale”, se arată într-un comunicat de presă.

În aceste condiții, afirmația potrivit căreia o presupusă eschivare de la plata impozitelor s-ar fi produs „până în prezent” ridică serioase semne de întrebare. În ultimii ani, FLYONE s-a numărat printre contribuabilii importanți la bugetul de stat, precizează compania.

”Dorim să subliniem, de asemenea, că persoanele care apar în interceptările făcute publice de Procuratură nu sunt, potrivit companiei, nici asociați ai FLYONE, nici proprietari și nici angajați ai companiei. Asocierea acestor conversații cu activitatea FLYONE este, în opinia noastră, de natură să creeze o percepție eronată asupra companiei și asupra persoanelor care o reprezintă”.Aceste acțiuni au loc în contextul disputei privind participațiile FLYONE și după ce acționarii companiei au declarat că nu intenționează să își cedeze cotele-părți. Din acest motiv, compania consideră că perchezițiile și acțiunile din ultimele zile nu pot fi analizate separat de evoluțiile din ultimele luni privind structura de proprietate a FLYONE”.

Și cronologia documentelor care au stat la baza descinderilor ridică întrebări. Demersul ofițerului de urmărire penală este datat cu 17 septembrie, ordonanța procurorului – cu 21 septembrie, în perioada în care expira termenul stabilit în disputa privind cotele-părți, iar mandatul judecătorului a fost emis pe 23 septembrie.

Nu este prima dată când au loc asemenea acțiuni în raport cu FLYONE. Anterior au avut loc, potrivit companiei, 13 descinderi similare, fără rezultate care, din perspectiva FLYONE, să justifice amploarea unor asemenea intervenții.

FLYONE consideră că maniera în care sunt prezentate public aceste acțiuni reprezintă o încercare nereușită de a justifica ulterior măsuri pe care compania le califică drept disproporționate și de natură să exercite presiune asupra fondatorilor, angajaților și activității sale.

Compania consideră că asemenea evoluții sunt relevante inclusiv pentru mediul de afaceri și pentru investitorii care activează în Republica Moldova și va informa partenerii externi și instituțiile internaționale relevante despre circumstanțele cazului și despre evoluția acestuia.

FLYONE va continua să coopereze cu organele de anchetă și să prezinte toate documentele necesare pentru clarificarea circumstanțelor investigate. Totodată, compania își rezervă dreptul de a utiliza toate mijloacele legale pentru apărarea activității sale, a investițiilor, a reputației și a drepturilor fondatorilor și angajaților.

Pentru pasagerii și partenerii FLYONE, mesajul rămâne clar: activitatea operațională continuă în regim normal. Toate zborurile sunt operate conform programului stabilit, iar compania își va respecta în continuare obligațiile față de pasageri, angajați și parteneri.