Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a cunoscut despre intenția Federației Ruse de a ataca Ucraina încă din anul 2021, însă „războiul nu a început în februarie 2022, ci în primăvara anului 2014”. Cu o asemenea declarație a venit Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la deschiderea de astăzi, 29 noiembrie a Reuniunii miniștrilor de Externe ai NATO de la București.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a precizat că, deși forțele aliate ale Atlanticului de Nord cunoșteau din timp despre acest atac al rușilor asupra Ucrainei din 24 februarie curent, au reflectat asupra informațiilor de care dispuneau.

În context, șeful NATO a explicat că „Alianța poate consolida rapid puterile deja construite, dacă este necesar pentru Ucraina”.

De asemenea, Jens Stoltenberg, s-a arătat aproape sigur că, „acest război început de Federația Rusă în Ucraina va duce la extinderea NATO și în ceea ce privește membrii săi – Suedia și Finlanda, aflate în stadii avansate de aderare, rupând politicile lor de neutralitate de lungă durată”.

Precizăm că, reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din țările membre NATO a început marţi, 29 noiembrie, la Bucureşti, fiind primul eveniment de nivel înalt al Alianței NATO într-un stat de pe Flancul Estic, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Evenimentul este găzduit, în numele României, de ministrul Bogdan Aurescu și poate fi urmărit în direct pe Rlive.md.

Reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre NATO este primul eveniment de acest tip organizat în România de la aderarea acesteia la Alianţă, în anul 2004, şi a doua reuniune formală aliată după Summitul de la Bucureşti din 2008. Totodată, este prima reuniune a NATO de nivel înalt după Summitul de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie 2022, şi, în acest sens, va marca o etapă esenţială în operaţionalizarea noului Concept Strategic al Alianţei.

Alături de şefii diplomaţiilor din cele treizeci de state membre, secretarul general al NATO şi ceilalţi înalţi oficiali politici şi militari ai Alianţei, la Reuniunea de la Bucureşti participă miniştrii de Externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie.

Totodată, la sesiune participă în premieră și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, cel al Ucrainei, Georgiei şi Bosnia şi Herţegovinei.

Delegațiile celor patru state partenere – Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Bosnia și Herțegovina vor participa la două sesiuni ale Reuniunii NATO, miercuri, 30 noiembrie.

#București #Jens Stoltenberg #NATO #reuniune #Romania

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.