Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Noi reguli de joc pentru piața tutunului. Termenul de implementare, discutat în Parlament

29 Nov. 2022, 12:11
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
29 Nov. 2022, 12:11 // Actualitate //  Realitatea.md

Proiectul de lege care prevede mai multe propuneri de reglementare a pieței tutunului a fost discutat în cadrul unor audieri publice în Parlament. Documentul propune implementarea sistemului de urmărire a produselor de tutun ”track and trace”, reglementarea țigărilor electronice fără nicotină, interzicerea aromelor caracteristice în produsele fără fum. Autorul proiectului de lege, Dan Perciun susține că scopul propunerilor este combaterea comerțului ilicit de produse de tutun, dar și lupta împotriva fumatului. La discuții a participat mediul de afaceri și societatea civilă, scrie Infotag.

Președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun a declarat că că sistemul „track and trace” este o prevedere a Protocolului pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun, care a fost ratificat anul acesta de țara noastră. Deputatul a specificat că termenul de implementare a sistemului va fi extins.

„Nu avem astăzi capacitățile de a dezvolta sistemul „track and trace” și vom avea nevoie de expertiza Uniunii Europene. Este un sistem nou pentru noi, UE a avut nevoie de patru ani pentru a dezvolta parametrii tehnici. Pentru noi un termen realist de implementare este 2-3 ani”, a declarat Dan Perciun.

Prezent la audieri, directorul Philip Morris Ucraina, Moldova și Caucas, Maksym Barabash a salutat ratificarea a Protocolului pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun.

„Într-adevăr sistemul „track and trace” este unul complex. În UE, acest proiect a fost votat în 2017, iar termenul limită de implementare a fost 2019. Totodată, nu toate statele europene s-au încadrat în acest termen. Din acest motiv considerăm, că termenul de implementare trebuie să fie 3 ani după aprobarea regulamentelor tehnice”, a menționat Maksym Barabash.

Reprezentul Asociației rețelelor comerciale din Moldova, Victor Durleșteanu și-a exprimat speranța că procesul de implementare a sistemului va fi unul transparent.

„Trebuie să fim foarte precauți cum implementăm sistemul. Atunci când s-a votat legea privind interzicerea expunerii produselor de tutun la vitrină, am fost nevoiți să facem față interpretărilor eronate din partea organelor de control. Și am fost nevoiți să ne apărăm în instanță. Solicităm să avem un cadru legal predictibil, ca să facem aceleași greșeli”, a menționat Victor Durleșteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul audierilor, s-a discutat și propunerea din proiectul de lege de a interzice aromele caracteristice în țigările electronice și produsele de tutun încălzit. Autorul proiectului a declarat că implementarea acestei prevederi poate fi amânată.

„Eu știu că Directiva UE nu prevede acest aspect. Înțelegem că în Uniunea Europeană acest lucru se va întâmpla din 2026, respectiv aici o variantă de compromis poate fi termenul începând cu care această prevedere să între în vigoare”, a menționat Dan Perciun.

Directorul Philip Morris Ucraina, Moldova și Caucas afirmă că orice interzicere va duce la sporirea contrabandei, iar soluția ar fi reglementarea mai strictă a acestor produse.

„În mare parte utilizatorii aleg dispozitive de încălzire a tutunului sau țigări electronice cu arome caracteristice. Mai mult, Organizația Mondială a Sănătății, recomandă interzicerea aromelor în țigări obișnuite, nu și în produse alternative fără fum, pentru că acestea determină micșorarea consumului de țigări. Interzicerea produselor fără fum cu arome, va provoca creșterea pieței ilicite, iar statutul va pierde anual 300 de milioane de lei. Considerăm că trebuie interzise aromele atractive pentru minori, precum ciocolată, căpșună, pina colada, în ambalaje foarte atractive, cu culori aprinse”, a adăugat Maksym Barabash.

Președintele Asociației de protecției a drepturilor consumatorilor de produse alternative „ACTA”, Mihail Țurcanu, a solicitat autorităților un control mai riguros de comercializare a produselor de tutun minirolor, menționând că există legi, însă, nu există un control.

Privind reglementarea țigărilor electronice fără nicotină, directorul adjunct a Agenției Naționale de Sănătate Publică, Ion Șalaru a menționat că OMS nu face deosebire între produse cu nicotină sau fără, ambele fiind în aceeași categorie. „Cât ține de arome, noi mergem pe experiența UE, dar suntem deschiși să discutăm termenii”, a adăugat acesta.

Proiectul de lege urmează a fi votat în Parlament după ce vor fi examinate toate propunerile înaintate în cadrul audierilor.

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!