În perioada 31 octombrie – 29 noiembrie 2022, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan a purtat discuții la Chișinău și apoi de la distanță cu autoritățile Republicii Moldova în contextul celei de-a doua evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), scrie Bani.md.

„Autoritățile Republicii Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile economice necesare pentru finalizarea evaluării a doua a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă. Acest acord urmează a fi aprobat de Consiliul de directori executivi al FMI în urma solicitării autorităților Republicii Moldova, ședința respectiva fiind preconizată pentru luna ianuarie 2023. Finalizarea celei de-a doua evaluări a programului va permite Republicii Moldova să acceseze 20,65 milioane drepturi speciale de tragere (circa 27 milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programului va constitui circa 287 milioane dolari SUA”, se arată în declarația misiunii.

FMI salută implementarea hotărâtă a programului de către autorități și angajamentul ferm de a promova agenda ambițioasă de reforme axate pe guvernanță, în pofida provocărilor fără precedent. Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță și au realizat criteriul de referință structural în domeniul managementului investițiilor publice. S-au înregistrat progrese bune în ceea ce privește criteriul de performanță structurală ce vizează îmbunătățirea supravegherii întreprinderilor de stat, în timp ce eforturile de consolidare a autonomiei instituționale și a guvernanței Băncii Naționale a Moldovei avansează, în urma unor consultări ample cu experții FMI.

„Efectele nefaste ale războiului Rusiei din Ucraina continuă să afecteze activitatea economică. Conform prognozelor, PIB-ul real se va reduce cu 1,5 la sută în anul 2022, dat fiind că prețurile în creștere erodează veniturile disponibile ale populației, iar efectele adverse asupra încrederii afectează investițiile. În luna octombrie, inflația anuală a atins nivelul de 34,6 la sută, reflectând impactul prețurilor în continuare înalte la resursele energetice și produsele alimentare, dar ne așteptăm la reducerea inflației în lunile care urmează. Situația cu finanțele publice a rămas stabilă grație volumului mai mare decât s-a așteptat a veniturilor acumulate din impozitul pe venitul persoanelor juridice și taxa pe valoarea adăugată, pe fondul unei finanțări externe considerabile și totodată a sub-executării cheltuielilor curente și celor capitale. Grație monitorizării continui a riscurilor din sectorul financiar și perfecționării setului de instrumente macroprudențiale, băncile rămân bine capitalizate, profitabile și, în general, lichide, iar creșterea excesivă a creditării s-a temperat”, se mai arată în mesajul FMI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Experții FMI susțin că înăsprirea politicii monetare a BNM, focusată spre perspectivă și abordată strict în baza datelor colectate, a permis temperarea efectelor secundare ale inflației importate și ale întreruperilor în lanțurile de aprovizionare. În timp ce reducerea preconizată a presiunilor inflaționiste pe termen scurt ar trebui să creeze spațiu pentru o politică monetară mai relaxată, BNM trebuie să rămână vigilentă în caz dacă inflația ridicată va persista mai mult. În condițiile unui mediu extern incert, autoritățile rămân ferme în intenția de a asigura flexibilitatea cursului de schimb, iar intervențiile BNM se vor limita doar la atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.

„Politica bugetar-fiscală prevăzută în proiectul Bugetului de stat pentru anul 2023 și convenită cu experții FMI se va axa pe atenuarea efectelor economice și sociale nefaste ale invaziei Federației Ruse în Ucraina și ale celor aferente șocului energetic. În cadrul bugetar aprobat se va acorda prioritate măsurilor luate ca răspuns la creșterea costurilor de trai și măsurilor de asigurare a securității energetice. Mobilizarea veniturilor pe intern, eficientizarea cheltuielilor și consolidarea guvernanței și transparenței bugetare vor contribui la consolidarea disciplinei bugetar-fiscale și la asigurarea sustenabilității datoriei. Pentru a obține finanțare concesională și granturi de la partenerii externi de dezvoltare, vor fi necesare politici consecvente și un impuls susținut al reformelor”, se mai sppune în mesajul fondului.

Există riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Prețurile înalte la resursele energetice, întreruperile în livrarea gazelor naturale și energiei electrice, escaladarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și creșterea costurilor de trai ar putea înrăutăți perspectivele economice, măcina încrederea și ar pune la încercare coeziunea socială, agravând și mai mult situația și așa dificilă de luare a deciziilor de politici. Pe de altă parte, pe o notă pozitivă, remarcăm că implementarea rapidă a reformelor preconizate în cadrul programului și sprijinul continuu din partea partenerilor externi ar putea contribui la sporirea atractivității investiționale a Moldovei și la promovarea agendei sale de integrare europeană”.

#BNM #economie #FMI #prognoza

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.