Trei femei și un bărbat din Chișinău, cu vârste cuprinse între 37 și 67 de ani, au fost trimiși pe banca acuzaților, după ce au împiedicat transmiterea în moștenire a unui apartament din Chișinău, astfel regizând intrarea în proprietate de către un fals moștenitor. Potrivit informațiilor, suma totală a apartamentului depășește peste 800.000 lei.

Oamenii legii spun că, printre aceștia se numără și femeia cu rol de organizator și beneficiar al escrocheriei – cetățean al Moldovei și Rusiei cu studii superioare, cu vârsta de 63 de ani.

„Aceasta o cunoștea pe victimă (născută în 1938) din perioada în care tatăl dânsei avea o relație de concubinaj cu proprietara apartamentului. Unicul potențial moștenitor legal al apartamentului era nepotul victimei, care însă în acea perioadă-și ispășea pedeapsa cu închisoarea pentru o infracțiune comisă. Cu ceva timp înainte de decesul proprietarei în primăvara lui 2021, femeia cu rol de organizator care periodic o vizita, a intrat în posesia actelor de identitate ale acesteia și le-a tăinuit. Astfel, proprietara a fost în imposibilitate să demareze procedurile de perfectare a testamentului de moștenitor pentru nepot”.

Responsabilii spun că, la două luni de la decesul proprietarei, femeia cu rol de organizator al acestei escrocherii i-a convins pe ceilalți trei învinuiți să accepte calitatea de martori ai scrierii testamentului din numele proprietarei, cu o dată anterioară decesului ei, dar cu semnătura imitată a acesteia.

„Testamentul, deci a fost scris în beneficiul principalei învinuite și a fost prezentat la notar, unde în baza declarațiilor false ale martorilor indicați în act, principala învinuită a devenit proprietară a apartamentului, prin înșelăciune. Acum, asupra apartamentului și conturilor bancare ale învinuitei este aplicat sechestru, la solicitarea procurorilor PCCOCS. Anterior, învinuita cu rol de organizator a fost plasată în arest la domiciliu (fără ca demersul procurorilor de aplicare a arestului preventiv să fie satisfăcut) – măsură care a rămas în vigoare până în prezent”.

Potrivit legii, escrocheria comisă în aceste împrejurări se pedepsește cu închisoare de la 7 la 10 ani, iar până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești finale, învinuiții se prevalează de prezumția nevinovăției, ca drept procedural garantat prin lege.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apartament #banca acuzatilor #inselaciune #PCCOCS

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.