Istoricul Octavian Țîcu a menționat, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” că țara noastră este victima statutului de neutralitate, iar liderul de la Kremlin este cel mai mare pericol al stabilității și securității Republicii Moldova, informează jurnal.md.

„Noi suntem o victimă a neutralității. Neutralitatea a fost o chestiune pe care Rusia a salutat-o, dar nu a respectat-o. După prezența ministrului Afacerilor Externe, Nicu Popescu, la summitul NATO de la București, RM nu cred că mai este un stat neutru. Pe segmentul de neutralitate cu parteneriatul pentru pace pe care RM îl are cu NATO se poate de făcut foarte multe lucruri”, a spus Octavian Țâcu.

Potrivit lui Țîcu, avem mult de lucrat la capitolul putinism, întrucât acesta este marele nostru pericol.

„După eșecul operațiunii lui Putin în Ucraina, RM este o țintă politică foarte ușoară pentru liderul rus, ca el să pună toate tunurile pe țara noastră, folosind oligarhia și toate dificultățile economice, criza energetică, nemulțumirile etc., pentru a canaliza aceste lucruri în direcția debarcării guvernării proeuropene”, a afirmat acesta.

Dorința liderului de la Kremlin este ca guvernarea proeuropeană a R. Moldova să cadă, pentru a pune în loc o guvernare marionetă, prin intermediul căreia să dețină control absolut asupra regiunii.

„Sărăcia cronică care s-a creat timp de 30 de ani în R. Moldova PAS-ul n-o poate soluționa chiar dacă vrea, pe fundalul unei crize care ni s-a format printr-o acțiune subversivă și concertată – „gaz nu vă dăm, curent nu vă dăm”, inflație de peste 30% etc. Pentru Putin ar fi foarte bine o cădere a guvernării proeuropene pentru a spune că – „într-o țară care și-a asumat statutul de candidat UE, de fapt, populația înțelege că e mai bine cu Rusia, pentru că chipurile gazul și energia sunt mai ieftine”. Aici sunt marele riscuri ale putinismului”, a explicat istoricul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#esec #Octavian Ticu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.