Republica Moldova are potențialul de a se dezvolta și de a deveni un stat puternic și prosper, întrucât poate deveni o punte de legătură dintre Est și Vest. O spune deputatul PAS, Vitalie Jacot, care se arată recunoscător României pentru tot suportul acordat Republicii Moldova de-a lungul timpului. De cealaltă parte, opoziția extraparlamentară spune că autoritățile de la Chișinău nu valorifică de deplin potențialul relațiilor moldo-române, fiind ignorate contracte cu companii importante din România.

În contextul zilei naționale a României, deputatul PAS, Vitalie Jacot, a mulțumit părții române pentru proiectele implementate în Republica Moldova, pentru suportul acordat în depășirea crizei energetice, dar și pentru faptul că Bucureștiul a devenit cel mai important avocat al Republicii Moldova la Bruxelles, informează ipn.md.

„Mizăm pe ajutorul prietenilor și fraților noștri. Nu mergem cu mâna întinsă, noi avem ce propune, dar nu ne eschivăm de la ajutorul pe care ni-l acordă. Republica Moldova are un potențial enorm și pentru Occident este o punte de legătură cu Estul pe care occidentalii o pot folosi. Și invers, pentru Orient suntem o punte spre Vest. În prezent, livrările de gaze naturale, stocarea lor, ajutoarele financiare în educație, infrastructură și în alte domenii, toate ni le acordă acum România”, a spus deputatul PAS, Vitalie Jacot, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

De cealaltă parte, opoziția extraparlamentară spune că de-a lungul anilor au existat suficiente exemple când autoritățile Republicii Moldova au demonstrat lipsă de prietenie și cooperare în raport cu România.

„Au fost șanse când Republica Moldova trebuia să și ofere României, mă refer la contractul de construcție a liniei de tensiune înaltă Isaccea – Vulcănești care a fost oferit unui alt agent economic în detrimentul unui operator din România. Sau atunci când a fost vorba de reconstrucția blocului energetic de la Termoelectrica am văzut exemplu clar de recunoștință și suport în raport cu partea română. Cu ghilimele de rigoare. România, desigur, a fost prietenul, partenerul și avocatul nostru. Și este cazul să-i aducem mulțumiri și recunoștință pentru suportul necondiționat acordat”, a spus vicepreședintele PSDE, Nicolae Ciubuc.

În același context, opiniile comentatorilor politici cu referire la relația Republicii Moldova cu România sunt împărțite. În timp ce unii spun că Republica Moldova ar fi în imposibilitatea de a supraviețui ca stat în lipsa sprijinului venit de la București, alții spun că România și UE au devenit responsabile pentru soarta Republicii Moldova, după ce Chișinăul și-a asumat pe deplin vectorul european.

„În condițiile unei politici neprietenoase pe care o promovează Federația Rusă în raport cu statul nostru, UE, partenerii occidentali și în special România reprezintă colacul de salvare care menține Republica Moldova pe linia de plutire. În afara acestei asistențe este puțin probabil ca Republica Moldova să supraviețuiască. Și asta ne face să ne întrebăm cât de fezabil este acest stat și în ce măsură el este capabil să supraviețuiască de unul singur?”, a spus comentatorul politic, Anatol Țăranu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Sondajul recent IPP arată că nu toată lumea îmbrățișează ideea unirii, majoritatea populației este împotriva acestei idei. Politicienii trebuie să fie recunoscători României, dar din punct de vedere geopolitic trebuie să spunem că Occidentul are o datorie față de Republica Moldova. Moldova, care nu este membru UE și NATO este astăzi foarte expusă și din momentul în care ea manifestă o adeziune la valorile europene”, a spus comentatorul politic, Corneliu Ciurea.

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.