Premieră istorică pentru Republica Moldova, astăzi țara noastră a importat gaz prin conducta Transbalcanică.

Despre aceasta directorul Energocom, Victor Bînzari, a declarat pentru BANI.MD, precizând că ”testăm mai multe rute de transport a gazului în Republica Moldova în cazul unei situații de criză cu aprovizionarea cu gaz din partea Gazpromului prin conductele din Ucraina. Am încercat traseul Transbalcanic să vedem dacă merge. Vom testa și Iași- Ungheni- Chișinău”.

„Noi acum discutam doar de verificarea rutei care sunt problemele. Am importat o cantitate de probă – 4,2 mil. metri cubi. Așteptăm să vedem care vor fi rezultatele testului mâine dimineață, în condițiile în care o zi gazieră începe la 7 dimineață și se termină a doua zi la aceeași. Testul va dura 3-4 zile să vedem cum stau locurile la diferite cantități”, a punctat Bînzari.

Directorul Energocom susține că, „urmează să vedem care sunt costurile și cât este de viabil transportul. Mai este vorba și de capacități care se licitează în momentul în care se cumpără metanul. Vom face o analiză concretă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ceea ce privește prețul total de achiziție, Bînzari spune că deocamdată acest lucru nu se cunoaște, în condițiile în care sunt șapte puncte de interconexiune și diferite companii.

„Unele calculează în MW/h, altele per mia de metrii cubi. Trebuie să facem o analiză la final și vom putea spune. Când vorbim despre diversificare rutelor și situația de risc care poate apărea în aprovizionarea cu gaze naturale, prețul mai puțin contează. Important e să avem gaz”.

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent. La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi. Concernul rus refuză să rezerve cantități suplimentare, în condițiile în care consumul pe timp de iarnă crește. Cei mai mari consumatori sunt Termoelectrica și CET Nord. Termoelectrica a fost trecută pe păcură.

Pentru a face față crizei Chișinăul și-a făcut rezerve de gaz în volum de 200 mil. metri cubi. Un calcul elementar arată că respectiva cantitate ar ajunge pentru aproximativ 2 luni de iarnă, în condițiile în care consumul anual se cifrează la 1,2 miliarde metri cubi.

#conducta transbalcanica #criza gazelor #Energocom

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.