Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Democrație VS superstiții. Mai mult de jumătate din populația Rusiei crede în vrăjitorie

03 Dec. 2022, 18:27
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
03 Dec. 2022, 18:27 // Actualitate //  Realitatea.md

Oare mai cred oamenii din secolul XXI în vrăjitoare și blesteme? Un sondaj care a cuprins 95 de țări, arată că un miliard de oameni din populația adultă cred și în ziua de azi în aceste practici oculte și se tem de deochi. Dacă în SUA 16% dintre americani au astfel de credințe, în Rusia, peste jumătate din populație crede în puterea vrăjitoriei, în timp ce pentru suedezi, vrăjitoarele sunt doar personaje de film, notează Live Science.

Studiul condus de Boris Gershman, profesor asociat la Departamentul de Economie al Universității Americane din Washington, D.C, scoate în evidență că astfel de credințe sunt puternice în statele cu democrații slabe.

La sondaje au participat oameni din 95 de țări și teritorii de pe cinci continente. Oamenii au avut în față un chestionar cu întrebări legate de credința lor în magie, cum ar fi: „Crezi în deochi?” sau „Crezi că anumiți oameni pot arunca blesteme sau vrăji prin care ar provoca să se întâmple lucruri rele cuiva?”.

O constatare notabilă a fost că Rusia are o rată a credinței în vrăjitorie de 56%, notează Newsweek. Potrivit lui Gersham, deși cifra este departe de scorul maxim de 90 la sută, într-adevăr, acest lucru este peste medie. Motivele pentru care prevalența credințelor de vrăjitorie este atât de scăzută în Occident ajută la explicarea popularității lor în Rusia, susține omul de știință.

„Rusia este renumită pentru instituțiile sale distruse, inclusiv instanțele corupte (…) Este, de asemenea, o țară care oferă o plasă de siguranță socială foarte subțire și are o proporție mare de oameni vulnerabili la șocuri adverse (cum ar fi bolile și sărăcia). În acest fel, ei încearcă să își explice nenorocirile din viața lor, atribuindu-le unor puteri supranaturale precum vrăjitoria, a mai explicat profesorul Gershman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În baza rezultatelor, cercetătorii au estimat că minim 1 miliard de oameni din întreaga lume cred în vrăjitorie.

Femeile și tinerii sunt mai predispuși să creadă în puterile supranaturale. Cu toate acestea, cercetătorii au concluzinat că vrăjitoria sau ideea că oamenii pot folosi abilitățile supranaturale pentru a provoca rău, este o credință care variază dramatic între națiuni și care ține foarte mult de cultură, educație sau de cât de puternică este democrația în țara respectivă. Așadar, unde aceste verigi sunt slabe, credința în mistic este mult mai mare.

De exemplu, persoanele cu o situație economică „foarte bună” aveau mai puține șanse să creadă în vrăjitorie decât persoanele cu situații economice „foarte proaste”. Deloc surprinzător, respondenții religioși aveau tendința de a crede mai mult că unii oameni posedă puteri magice.

„În general, credințele religioase și de vrăjitorie, ambele centrate pe rolul cheie al puterilor supranaturale în viață, merg mână în mână”, au notat cercetătorii în studiu.

De menționat că sondajul nu a vizat țări precum China sau India, țări cu o populație foarte mare.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.