Schimbarea din Google Chrome care face minuni pentru baterie

În Google Chrome 108, compania americană a integrat un modul de Energy Saver, menit să-ți sporească autonomia laptopului când ești departe de priză. Acesta este prezent în versiunile browserului pentru Windows, Mac, Linux și Chromebook. Pentru a-l activa, însă, trebuie să ai în vedere câteva particularități.

Ca idee, Energy Save în Google Chrome ar trebui, în teorie, să micșoreze impactul browserului asupra sistemului prin reducerea activității în fundal a paginilor web, a efectelor vizual de pe anumite site-uri, a numărului de cadre atunci când te uiți la clipuri video. Dintr-un punct de vedere, calitatea experienței de navigare pe internet s-ar putea să aibă de suferit. Din alt punct de vedere, s-ar putea să fie singura șansă să rămâi departe de priză pentru mult timp atunci când îți dorești asta mai mult.

Înainte de a te apuca de treabă, merită să ai în vedere că acest parametru este ascuns în mod implicit și trebuie afișat cu ajutorul unui așa numit Chrome Flag. Pentru a ajunge la el, scrie în bara de adresă din browser – „chrome://flags” fără ghilimele și apasă pe Enter. Caută battery în lista de opțiuni disponibile și, când ajungi la opțiunea din imaginea de mai sus, optează pentru Enable în dreapta, în loc de Default. Repornește browser-ul pentru ca schimbarea să intre în vigoare.

După restart, fă click pe cele trei buline din dreapta sus și intră la Settings. Fă click pe Performance în stânga, o întreaga secțiune care era absentă anterior și activează Energy Saver în dreapta sus. Un pic mai jos, poți alege ca acest mod de navigare să se activeze automat când ești departe de priză sau când bateria laptopului ți-a scăzut la sub 20%. Dacă nu vezi încă secțiunea de Performance, s-ar putea să fie nevoie să-ți instalezi cea mai recentă versiune de Chrome sau, eventual, să aștepți câteva zile.

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică, scrie BANI.MD. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.

#atacuri #Cereale #export #infrastructura ucraineana #Moldova