Contractul dintre Energocom și MGRES pentru furnizarea energiei electrice este favorabil malului drept, dar mai favorabil pentru stânga Nistrului, consideră expertul energetic Victor Parlicov. Potrivit acestuia, gazul pe care îl va primi malul stâng îi permite „să nu se streseze să economisească”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Freedom”, informează tv8.md.

„S-a semnat un contract potrivit căruia noi transmitem anumite volume de gaze pe care puteam să le consumăm pe malul drept, le transmitem pe malul stâng contra obligației acestuia de a livra energie electrică pe malul drept cu un anumit preț. Și sunt câțiva parametri în această ecuație. Primul parametru – volumele. Dacă noi transferăm 5,7 milioane de metri cubi de gaz pe diurnă, asta reprezintă circa 176 milioane de metri cubi pe lună, minus ceea ce s-a consumat în primele 2-3 zile pe malul drept, noi vorbim despre vreo 170 milioane de metri cubi pe care le transferăm malului stâng”, a spus Parlicov.

Malul stâng se obligă să livreze circa 200.000 MW/h malului drept. Pentru a produce energia electrică, este nevoie de vreo 60 milioane de metri cubi, asta înseamnă că din cei 170, vreo 60 se duc pentru producerea energiei și restul pentru consum pe malul stâng.

„În opinia mea, având în vedere că pe malul stâng, cea mai mare parte e consumul industrial și nu casnic, volumul alocat inclusiv pentru partea socială presupune că ei nu prea se vor stresa să economisească. E o cantitate cu vreo 20% mai mică, dar comparativ cu cât a scăzut consumul la noi, asta e incomensurabil”, a explicat expertul în energetică.

Potrivit lui Parlicov, acest schimb dintre energie și gaz este favorabil pentru malul drept, deoarece noi vom plăti suplimentar circa 47 milioane de dolari pentru gazul de pe piața europeană, dar vom economisi circa 65 de milioane pentru energia electrică, având în vedere că o cumpărăm mai ieftin de la Cuciurgan, comparativ cu cea pe care o luam din România

„Aceste 60 de milioane trebuie să le procurăm de undeva, prețurile spot sunt circa 1.500, am dat gaz pe care puteam să-l consumăm din contractul cu Gazprom cu circa 785 și va trebui să consumăm gaz pe care îl vom cumpăra cu vreo 1.500. Estimarea mea e că 47 milioane de dolari va trebui să plătim mai mult pentru gaz. Având în vedere că luăm energie elctrică cu un preț mult mai redus decât am fi luat din România, dar diferența de preț e vreo 325 per MW, economisim cu acest contract. 200.000 de MW/h cât trebuie să ne livreze malul stâng e echivalent cu 65 milioane. Plătim suplimentar vreo 47 pentru gaz, economisim vreo 65 pentru energia electrică. E un schimb favorabil malului drept și evident că și mai favorabil malului stâng”, a subliniat Parlicov.

Energocom a semnat contractul de livrare a energiei electrice cu MGRES.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, vor fi livrați aproximativ 204 mii MW, la prețul de 73 de dolari. Despre aceasta a anunțat vicepremierul Andrei Spînu.

#Energcom #energie #gaz #Gazprom

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.