Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a denunţat miercuri un „ecocid” după ce a fost raportată moartea a mii de delfini în Marea Neagră, un fenomen care ar fi legat în mod direct, potrivit liderului ucrainean, de efectele invaziei ruse în Ucraina asupra mediului marin, informează AFP, informează Agerpres.

„Mii de delfini morţi au eşuat pe ţărmurile Mării Negre”, a afirmat Vladimir Zelenski într-un mesaj publicat pe reţelele de socializare şi însoţit de un reportaj difuzat de United24, o platformă online de finanţare participativă, pe care preşedintele Ucrainei a lansat-o la începutul lunii mai.

„Războiul rus a avut un impact enorm asupra faunei din ţara noastră”, a criticat Zelenski, exprimându-şi regretul în legătură cu „consecinţele devastatoare” asupra ecosistemelor. Preşedintele ucrainean a afirmat că autorităţile competente în materie de protecţie a mediului „culeg probe ale acestor crime şi intenţionează să tragă la răspundere Rusia pentru acest ecocid în Ucraina”.

Potrivit directorului Parcului Naţional „Limanele Tuzlei” din sud-vestul Ucrainei, intervievat în cadrul acestui reportaj, masacrul delfinilor din Marea Neagră are drept cauză principală „prezenţa submarinelor şi a ambarcaţiunilor de război” în aceste ape începând cu sfârşitul lunii februarie, ceea ce „a pus o presiune enormă asupra mediului marin”. „Estimăm că 50.000 de delfini au murit din cauza războiului”, a declarat Ivan Rusev, dintre care 2.500 „au fost descoperiţi (pe plaje) în regiunea Odesa, în Crimeea anexată, precum şi în Bulgaria, Turcia şi România”.

Bilanţul reprezintă 20% din populaţia acestor cetacee în Marea Neagră, recenzată la 250.000 de exemplare în 2020 şi care era deja afectată de presiunea pescuitului şi a poluării, potrivit autorităţilor ucrainene.

Potrivit lui Ivan Rusev, care ţine un jurnal de bord foarte urmărit pe Facebook despre efectele războiului asupra faunei şi florei, anumite specii de păsări au fost de asemenea forţate să „migreze” mai devreme, consecinţă a „proiectilelor care au ajuns în partea estică a parcului naţional”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#delfini #Marea Neagra #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.