Un conațional în vârstă de 26 de ani, originar din Cahul, a fost reținut în flagrant de către patrula Poliției de Frontieră, după ce acesta ar fi traversat ilegal prin înot râul Prut, din România. Acesta a încercat să introducă în țară trei arme sustrase dintr-un magazin din Austria, în valoare de 34.000 euro.

„Acesta a fost surprins cu ajutorul mijloacelor speciale în timp ce se deplasa de la linia frontierei de stat spre interiorul țării, după care a urmat reținerea lui imediată. Tânărul avea cu el pașaportul biometric și o geantă în care s-au depistat trei arme de vânătoare cu țeava ghintuită, împachetate în bandă adezivă impermeabilă”.

La audieri, tânărul a recunoscut că a încercat să introducă în țară armele, în scop de comercializare pe piața neagră din Moldova, cu 25 mii euro.

„Ca urmare a perchezițiilor domiciliare, desfășurate sub conducerea procurorilor PCCOCS, polițiștii de frontieră au depistat și alte probe ce ar oferi dovezi confirmative pe cazul dat”.

Ulterior, la solicitarea procurorii PCCOCS să decidă asupra necesității aplicării arestului preventiv în privința bănuitului, timp în care acesta se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arme #Austria #Cahul #Moldova #piata neagra

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.