În contextul numărului tot mai mare de deținuți de la Penitenciarul Rezina, care au anunțat greva foamei, Ministerul Justiției precizează că a vizitat închisoarea, iar pușcăriașii au discutat cu secretarul de stat Nadejda Burciu despre solicitările pe care le au.

Conform autorității, primul condamnat a declarat greva foamei pe 7 noiembrie. Conform unui răspuns transmis de Ministerul Justiției la solicitarea redacției Realitatea, pe 30 noiembrie erau deja 27 de deținuți care i s-au alăturat.

„Condamnații solicită examinarea de către instanța de judecata a demersurilor de aplicare a amnistiei în privința celora care au fost admiși de comisia specială instituită la nivelul penitenciarului. Pe data de 18 noiembrie, judecătorul de instrucție Ivan Parii a înaintat la Curtea Constituțională o sesizare privind excepția de neconstituționalitate pe unele prevederi din legea amnistiei. În legătură cu această sesizare, examinarea demersurilor IP-17 Rezina privind aplicarea actului de amnistie în privința a 57 condamnați a fost amânată pentru sfârșitul lunii martie 2023”, informează Ministerul.

Pe de altă parte, avocatul Arsen Surahanean declara pentru Realitatea că starea persoanelor aflate în greva foamei se înrăutățește, iar decizia de a amâna ședințele a fost neconstituțională. Din spusele lui, mandatul judecătorului expiră la sfârșitul anului și acesta nu ar putea să nu mai examineze cererile de amnistie. Judecătoria Rezina nu a răspuns solicitării noastre de a oferi reacție la acuzații.

„La 29 noiembrie, dna secretar de stat Burciu a mers la Rezina și a discutat cu deținuții pe viață aflați în greva foamei. Aceștia au explicat în detaliu situația creată și problemele cu care se confruntă. Actualmente, în limitele competențelor funcționale, dna secretar de stat împreună cu Administrația Națională a Penitenciarelor lucrează pentru a identifica soluții. De exemplu, planificăm organizarea unei mese rotunde cu judecători, procurori, avocați și experți străini pentru a analiza practica națională prin prisma standardelor ce reies din jurisprundența CEDO și standardele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT)”, mai precizează Ministerul Justiției.

Autoritatea mai informează că a creat un grup de lucru, responsabil de elaborarea și definitivarea Conceptului privind introducerea sistemului progresiv de executare a pedepselor privative de libertate. „Subliniem că domnul Avocat Arsen Saruhanyan a fost inclus în grupul de lucru respectiv, și a participat activ la prima ședință de lucru prin punctarea aspectelor relevante detențiunii pe viață. În baza Conceptului, Ministerul Justiției va elabora un proiect amplu de modificare a cărții a doua „Executarea hotărârilor cu caracter penal” din Codul de executare nr. 443/2004, modificări ce vor avea aplicabilitate asupra executării pedepsei cu detențiunea pe viață”, punctează Ministerul Justiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea a publicat anterior mai multe materia în care informa despre faptul că deținuții au anunțat greva foamei. Avocatul Arsen Saruhanyan a făcut o vizită clienților săi și afirma că situația se agravează, iar Administrația Națională a Penitenciarelor a comunicat despre cele întâmplate abia peste șapte zile de la anunțul deținuților despre protest.

La începutul toamnei, membrii Comisiei drepturile omului și relații interetnice, au întreprins o verificare inopinată la Penitenciară nr. 17-Rezina, după ce au primit mai multe plângeri de la deținuți. S-a invocat lipsa de igienă și a condițiilor materiale adecvate în penitenciar, asigurarea insuficientă cu alimente, lipsa de îngrijire medicală corespunzătoare, ilegalități din partea funcționarilor cu statut special, limitare și restrângere în drepturi.

În octombrie, deținuții s-au plâns pe pâinea pe care o primesc la masă. Atunci, ANP afirma că, „în urma controalelor și verificărilor, nu s-a depistat abateri în producerea pâinii, și aceasta nu le poate afecta sănătatea”.

#detinuti #greva foamei #masuri #Ministerul Justitiei #Penitenciar Rezina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.