Numărul persoanelor aflate în greva foamei la Penitenciarul din Rezina s-a dublat. Dacă pe 14 noiembrie erau doar 11 persoane, acum numărul lor a ajuns la 23, iar starea de sănătatea a persoanelor lasă de dorit.

Avocatul Saruhanyan, care este apărător a patru dintre cei 23 de deţinuţi, a comunicat redacției Realitatea că, pe lângă autoritățile judiciare, s-a adresat la mitropolitul Vladimir, însă răspunsuri nu au parvenit. Acesta urmează să apeleze și la Avocatul Poporului, dar și la instituțiile internaționale de drept.

Conform lui, examinarea amnistierii dosarului clienților săi este tergiversat de unul dintre judecătorii de la Rezina. Acesta ar fi amânat şedinţa ilegal pentru martie 2023, în lipsa condamnatului şi apărării, făcând referire la o sesizare către Curtea Constituțională.

„Reprezint drepturile și interesele a unui grup de persoane condamnate la detenție pe viață, deținuți la Penitenciarul Rezina. În republica Moldova există aplicarea amnistiei, în legătură cu aniversarea a treizecea de la Independența (…) Având în vedere situația alarmantă în care se află condamnații, au fost înaintate sesizări cu privire la efectuarea unor vizite, către Comisia Juridică Numiri și Imunități, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Mitropolitul Vladimir, la unele grupuri de deputați. Din păcate, până azi, nu au reacționat. Rugăm insistent că organele naționale să arate atenție la problemele care sunt. S-au făcut încercări. (…) În examinarea cauzei cu privire la examinarea amnistiei, judecătorul Ivan parii a arătat atitudine nedemnă față de avocat, ori fără înștiințarea mea în calitate de apărător, pentru patru luni de zile. Acest lucru este absolut inadmisibil. Această acțiune s-a făcut și în privința altor condamnați”, ne-a relatat avocatul.

Primi condamnați au anunțat greva foamei pe 7 noiembrie. Avocatul susține că Ministerul Justiției a intervenit, încercând să găsească soluții. Conform lui, Procuratura Rezina nu a audiat până acum nici o persoană din cele 23 aflate în greva foamei. Conform lui Saruhanyan, există o sesizare la Curtea Constituțională, referitoare la modificările privind comutarea și reducerea pedepselor, la care face referire magistratul, menționând că aceasta „nu a fost înregistrată”. Judecătorul își încheie mandatul la sfârșitul acestui, potrivit avocatului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„El amână ședințele, știind că nu o să activeze. De ce nu respectă legea și tergiversează intenționat?”, întreabă avocatul.

Săptămâna trecută, Realitatea a publicat un material în care informa despre faptul că deținuții au anunțat greva foamei. Avocatul Arsen Saruhanyan a făcut o vizită clienților săi și afirma că situația se agravează, iar ANP a comunicat despre cele întâmplate abia peste șapte zile de la anunțul deținuților despre protest.

La începutul toamnei, membrii Comisiei drepturile omului și relații interetnice, au întreprins o verificare inopinată la Penitenciară nr. 17-Rezina, după ce au primit mai multe plângeri de la deținuți. S-a invocat lipsa de igienă și a condițiilor materiale adecvate în penitenciar, asigurarea insuficientă cu alimente, lipsa de îngrijire medicală corespunzătoare, ilegalități din partea funcționarilor cu statut special, limitare și restrângere în drepturi.

În octombrie, deținuții s-au plâns pe pâinea pe care o primesc la masă. Atunci, ANP afirma că, „în urma controalelor și verificărilor, nu s-a depistat abateri în producerea pâinii, și aceasta nu le poate afecta sănătatea”.

#abuzuri #condamnati #greva foamei #penitenciar #Rezina

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.