Numărul persoanelor aflate în greva foamei la Penitenciarul din Rezina s-a dublat. Dacă pe 14 noiembrie erau doar 11 persoane, acum numărul lor a ajuns la 23, iar starea de sănătatea a persoanelor lasă de dorit.

Avocatul Saruhanyan, care este apărător a patru dintre cei 23 de deţinuţi, a comunicat redacției Realitatea că, pe lângă autoritățile judiciare, s-a adresat la mitropolitul Vladimir, însă răspunsuri nu au parvenit. Acesta urmează să apeleze și la Avocatul Poporului, dar și la instituțiile internaționale de drept.

Conform lui, examinarea amnistierii dosarului clienților săi este tergiversat de unul dintre judecătorii de la Rezina. Acesta ar fi amânat şedinţa ilegal pentru martie 2023, în lipsa condamnatului şi apărării, făcând referire la o sesizare către Curtea Constituțională.

„Reprezint drepturile și interesele a unui grup de persoane condamnate la detenție pe viață, deținuți la Penitenciarul Rezina. În republica Moldova există aplicarea amnistiei, în legătură cu aniversarea a treizecea de la Independența (…) Având în vedere situația alarmantă în care se află condamnații, au fost înaintate sesizări cu privire la efectuarea unor vizite, către Comisia Juridică Numiri și Imunități, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Mitropolitul Vladimir, la unele grupuri de deputați. Din păcate, până azi, nu au reacționat. Rugăm insistent că organele naționale să arate atenție la problemele care sunt. S-au făcut încercări. (…) În examinarea cauzei cu privire la examinarea amnistiei, judecătorul Ivan parii a arătat atitudine nedemnă față de avocat, ori fără înștiințarea mea în calitate de apărător, pentru patru luni de zile. Acest lucru este absolut inadmisibil. Această acțiune s-a făcut și în privința altor condamnați”, ne-a relatat avocatul.

Primi condamnați au anunțat greva foamei pe 7 noiembrie. Avocatul susține că Ministerul Justiției a intervenit, încercând să găsească soluții. Conform lui, Procuratura Rezina nu a audiat până acum nici o persoană din cele 23 aflate în greva foamei. Conform lui Saruhanyan, există o sesizare la Curtea Constituțională, referitoare la modificările privind comutarea și reducerea pedepselor, la care face referire magistratul, menționând că aceasta „nu a fost înregistrată”. Judecătorul își încheie mandatul la sfârșitul acestui, potrivit avocatului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„El amână ședințele, știind că nu o să activeze. De ce nu respectă legea și tergiversează intenționat?”, întreabă avocatul.

Săptămâna trecută, Realitatea a publicat un material în care informa despre faptul că deținuții au anunțat greva foamei. Avocatul Arsen Saruhanyan a făcut o vizită clienților săi și afirma că situația se agravează, iar ANP a comunicat despre cele întâmplate abia peste șapte zile de la anunțul deținuților despre protest.

La începutul toamnei, membrii Comisiei drepturile omului și relații interetnice, au întreprins o verificare inopinată la Penitenciară nr. 17-Rezina, după ce au primit mai multe plângeri de la deținuți. S-a invocat lipsa de igienă și a condițiilor materiale adecvate în penitenciar, asigurarea insuficientă cu alimente, lipsa de îngrijire medicală corespunzătoare, ilegalități din partea funcționarilor cu statut special, limitare și restrângere în drepturi.

În octombrie, deținuții s-au plâns pe pâinea pe care o primesc la masă. Atunci, ANP afirma că, „în urma controalelor și verificărilor, nu s-a depistat abateri în producerea pâinii, și aceasta nu le poate afecta sănătatea”.

#abuzuri #condamnati #greva foamei #penitenciar #Rezina

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.