Procesul de documentare a străinilor va fi simplificat, iar cerințele în acest sens vor fi prevăzute expres, inclusiv în vederea excluderii potențialelor riscuri de corupție. O decizie în acest sens a fost aprobată, astăzi, la ședința Cabinetului de miniștri.

Documentul va îmbunătăți calitatea serviciilor oferite de Biroul Migrație și Azil al MAI, va contribui la reducerea cazurilor de interpretare a normelor stabilite și va facilita accesul în Republica Moldova a posesorilor de cartele de acreditare valabile, eliberate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. De asemenea, procedurile urmează a fi facilitate pentru unele categorii de străini, precum sunt posesorii permiselor de ședere eliberate de Canada, SUA, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, precum și posesorii documentelor de călătorie eliberate de Consiliul Europei, Uniunea Europeană și alte organizații.

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară candidată pentru aderarea la UE, proiectul prevede și simplificarea documentării cetățenilor statelor Uniunii Europene, prin micșorarea termenului de examinare de la 30 la 15 zile calendaristice, reducerea pachetului de acte, prin excluderea prezentării asigurării medicale și mijloacelor de întreținere, precum și acordarea unui drept de ședere de 5 ani, în cazul în care se solicită argumentat acest drept.

Totodată, în contextul războiului hibrid din regiune și în scopul asigurării ordinii și securității statului, se impun filtre suplimentare de verificare și control a străinilor care solicită un drept de ședere pe teritoriul țării, în special cu statele cu care Republica Moldova nu are semnate Acorduri de Readmisie. Astfel, cetățenii a 50 de state vor fi obligați să obțină viza de lungă ședere, în cazul în care intenționează să stea pe teritoriul RM mai mult de 90 de zile consecutive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cetateni straini #Guvern #MAI

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.