Întârzierea prezentării proiectului legii bugetului de stat a eliminat posibilitatea de a veni cu soluții mai bune de gestiune a banilor publici, iar asta a dus la adoptarea unor decizii care nu sunt tocmai în interesul cetățeanului. Declarații în acest sens au fost făcute de reprezentanții Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), în cadrul unei conferințe de presă, transmite IPN.

Președintele CUB Igor Munteanu susține că transparența procesului bugetar este un element cheie.

,,Legea bugetului este principalul document al țării. În acest an, documentul a apărut în condiții de netransparență. Proiectul bugetului a apărut cu doar 2 ore înainte de a fi aprobat în Guvern, presupun că mulți miniștri nici nu au reușit să frunzărească acest document, iar la doar două zile a fost votat de Parlament. Aceste lucruri ascund niște riscuri mari pentru procesul bugetar și stabilitatea financiară a țării. Fără îndoială, fiecare element din acest document va avea impact asupra cetățenilor noștri. Avem sute sau mii de companii care își închid afacerile, fie le transferă în România și concediază oamenii”, menționează Igor Munteanu.

Expertul în finanțe și bănci, membru CUB, Sveatoslav Mihalache a punctat câteva dintre consideră a fi „greșelile făcute de actualul guvern la adoptarea bugetului pentru 2023”.

„Creșterile salariale sunt necesare, dar modul în care acestea sunt realizate trezește mari bănuieli. Astfel, guvernul sporește salariile cu 30 la sută și mai mult la anumite categorii deja bine plătite, cum ar fi deputații, judecătorii, procurorii și alți funcționari, dar îi elimină pe învățătorii și pe medici, care vor avea majorări de salarii din contul reducerii altor cheltuieli de întreținere și de funcționare a instituțiilor. Decizia de a majora salariul minim pe economie până la 4000 de lei este binevenită, dar această decizie trebuia să fie luată în tandem cu autoritățile publice locale. Autoritățile publice locale vor fi nevoite să se descurce singure, fără să fie finanțate de la bugetul de stat. Cu cât mai mică este localitatea, cu atât mai mare va fi presiunea asupra cetățenilor care trăiesc în această localitate”, a declarat Sveatoslav Mihalache.

Potrivit lui, decizia de a majora accizele la produsele de tutungerie și alcool, cu un ritm mai ridicat decât a fost agreat cu UE, din dorința de a colecta mai multe impozite pentru anul 2023, aduce cu sine riscuri cum ar fi: dezvoltarea economiei tenebre, contrabanda cu țigări și alcool din regiunea transnistreană. Sveatoslav Mihalache a precizat că și decizia de a majora impozitelor pe dobânzile bancare nu e în interesul cetățeanului.

„Această decizie va face ca populația să nu mai ducă bani la bănci, dar să-i păstreze la saltea. Aceasta este este o lovitură și în pensionari, deoarece economiile pensionarilor sunt păstrate la băncile comerciale”, spune Mihalache.

De asemenea, reprezentantul CUB a precizat că transparența fiscală este un element cheie, iar societatea trebuie să știe de ce unele categorii de business se bucură de facilități fiscale.

„Astăzi aceste facilități fiscale se ridică la aproape 20 de miliarde de lei. Noi considerăm că aceste facilități sunt deloc utile și necesare. Propunem trei direcții strategice. Este vorba de zonele economice libere, aici e necesar ca aceste facilități să continue. De asemenea, în domeniul tehnologiilor informaționale și sectorul energetic. Pentru a diminua costurile populației și asigurarea securității energetice, noi propunem eliminarea TVA și a tuturor taxelor la toate utilajele de energie alternativă. Să majorăm TVA și taxe la toate produsele care consumă energie și se află mai jos de clasa A”, adaugă expertul.

Sveatoslav Mihalache susține că guvernul a decis să majoreze povara fiscală, în loc să crească baza fiscală și pune presiune mai mare pe agenții economici onești.

„Dacă în 2022 am avut o creștere a consumului cu 25 la sută, dar în același timp încasările au crescut cu doar 18 la sută, noi putem deduce că există evaziune fiscală și contrabanda înflorește. În loc să reducă acest rău, autoritățile sporesc povara pe business. Acei agenți economici care lucrează curat, fără contabilitate dublă, sunt penalizați prin impozite mai ridicate”, spune Mihalache.

Ludmila Armaşu, prorector la Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă” declară că proiectul politicii bugetare și fiscale pentru anul 2023 demonstrează o dată în plus că învățământul nu este o prioritate pentru autorități.

,,Din păcate, proiectul Legii bugetului pentru anul viitor nu ne demonstrează, în fapte, că educația este un domeniu prioritar pentru autorități. Paradoxal este că așteptările cele mai mare sunt de la profesori, sunt cei care sunt somați să se implice în toate schimbările, dar atitudinea față de ei este una regretabilă. Avem un deficit de peste 2000 de cadre didactice, autoritățile stau bine la declarații, dar nu găsesc bani pentru salarii decente. Ne miră faptul că autoritățile nu găsesc bani pentru salariul 13, pentru majorarea salariului lectorilor măcar cu acești 1300 de lei, ca în cazul altor bugetari, dar găsesc bani pentru dezvoltarea unui sistem electronic de admitere în universități”, menționează Armașu.

Prorectorul Universității Pedagogice de Stat ,,Ion Creangă” le sugerează autorităților să țină cont de bunele practici și experiențe internaționale care și-au demonstrat viabilitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget #Bugetul de stat 2023 #CUB #Igor Munteanu

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.