Proiectul de lege, privind mecanismul de aprobare și înregistrare a prețurilor de producător la medicamente pentru anul 2023, aprobat în prima lectură la 8 decembrie curent de către Parlament „dă peste cap mecanismul actual de înregistrare a prețului de producător la medicamente, stabilit încă în 2011 după modelul românesc”. De o asemenea părere este prim-vicepreședintele Partidului Social Democrat European (PSDE), ex-ministru al Sănătății, expert în sănătate, Mircea Buga.
Mircea Buga menționează că, actualul proiect de lege, elaborat și votat în prima lectură de către guvernare are „o abordare destul de superficială, iar nota informativă la proiect nu prezintă careva calcule detaliate, analiza impactului de reglementare sau alte estimări care să argumenteze atingerea scopurilor declarate” și anume „de creștere a atractivității pieței farmaceutice pentru furnizori și de facilitare a accesului populației la medicamente”.
Astfel, prim-vicepreședintele PSDE a venit cu câteva constatări și comentarii.
„Evoluția prețurilor de consum, conform statisticii BNS, arată deja o creștere a prețurilor la medicamente cu 10% în noiembrie curent, față de anul 2021, nu 3,5% cum afirmă optimist autorii. Deci situația e cel puțin îngrijorătoare. Se merge deliberat pe creșterea prețului înregistrat. Autorii propun o inovație statistică – excluderea celui mai mic preț din calculul mediei de preț a medicamentelor ce urmează a fi înregistrate. De ce nu a prețului cel mai mare sau a valorilor extreme? Pe bună dreptate, CNAM indică în avizul său la proiect, că „aplicarea mecanismului de calculare a prețului (…) (cu excluderea celui mai mic preț), va duce inevitabil la majorarea prețurilor medicamentelor compensate și respectiv a coplății achitate de pacient”, se arată în mesajul expus de acesta.
Totodată, Buga afirmă că, politica deliberată a autorilor de creștere a prețurilor se developează și prin „propunerea de lipsire a statului de pârghia de reducere din oficiu a prețului în caz de apreciere a monedei naționale în raport cu valuta prețului înregistrat”.
„Aprecierea substanțială recentă a leului față de moneda Euro este un exemplu când statul putea revizui prețul din oficiu, în favoarea cetățenilor. Proiectul favorizează doar comerciantul prin formula că prețul de producător „poate fi diminuat oricând la cererea solicitantului”, adică a celui care nu este interesat de reducerea prețului. Formula permisivă inclusă în proiect că „se admit creșteri de preț de producător până la 15% anual, luându-se în considerare rata inflației a anului precedent” va duce inevitabil la o scumpire a noilor medicamente înregistrate, după intrarea în vigoare a proiectului, lucru recunoscut în plenul Parlamentului. Putem „felicita” autorii că, prin creșterea indusă a prețurilor, va spori, probabil, atractivitatea pieței farmaceutice pentru comercianți (unul din scopurile declarate ale proiectului). Dar cum rămâne cu celălalt scop – accesul pacienților la medicamente?”, a mai afirmat prim-vicepreședintele PSDE.
Buga menționează că, este evident că „scumpirea medicamentelor nu are cum să îmbunătățească accesul populației la tratament, iar bunăstarea cetățenilor va fi grav afectată, mai ales în condițiile economice și așa complicate, când inflația sare de 30%”.
„Mai mult ca atât, și avizul CNA spune tranșant că „proiectul riscă să prejudicieze interesul public privind asigurarea accesului populației la medicamente, prin instituirea unor norme privind (…) excluderea din calcul a celui mai mic preț din lista țărilor de referință. De asemenea, proiectul conține factori și riscuri de corupție (…) care în consecință va avea un impact semnificativ asupra bunăstării populației, în special pentru păturile vulnerabile ale societății”, a opinat Buga.
În context, Mircea Buga a grupat medicamentele din sistemul de sănătate în trei mari categorii: medicamente compensate de CNAM, medicamente procurate individual în farmacii fără rețetă compensată și medicamente pentru tratament în spitale și alte instituții medicale.
„Creșterea prețului va afecta în egală măsură toate cele trei grupuri. Care sunt intervențiile statului în acest caz? În cazul medicamentelor compensate de CNAM, statul va interveni în 2023 cu o creștere de 90 de milioane de lei sau cu 11% față de suma precizată pentru anul curent, ceea ce ar putea acoperi creșterea prețurilor din 2022. Creșterile din anul viitor se pare că rămân neacoperite, iar coplata din buzunarul pacienților va spori. Scumpirea medicamentelor îi va lovi nemilos. În cazul instituțiilor medicale, contractele cu CNAM vor spori, față de cifrele precizate ale anului 2022, doar cu de la 6,3% (în cazul spitalelor) până la 19,5% (în cazul asistenței specializate de ambulatoriu), ceea ce va fi insuficient pentru a acoperi toate scumpirile actuale și a avea și creșteri salariale rezonabile”, a explicat Mircea Buga.
În concluzie, prim-vicepreședintele PSDE susține că, proiectul dat, promovat de Ministerul Sănătății, fără modificarea lui în lectura a doua, va duce „inevitabil la scumpiri mari a medicamentelor pentru toate categoriile de cetățeni, neacoperite suficient cu compensații din partea statului. Astfel, proiectul ar necesita o evaluare suplimentară, cu revizuirea propunerilor de excludere a celui mai mic preț din formula de calcul a prețului de înregistrare, păstrarea pârghiei AMDM de reducere din oficiu a prețului, abordarea cu precauție a mecanismului destul de subiectiv de negocieri etc.
„Dacă nu se intervine la proiect, pentru a nu afecta în mod critic bunăstarea și siguranța cetățenilor, este obligatorie intervenția statului de alocare a fondurilor necesare acoperirii inflației pentru medicamente compensate, pentru achiziția de medicamente în spitale și pentru sporirea veniturilor populației prin indexarea suficientă a pensiilor, creștere corespunzătoare a salariului etc. În caz contrar, avalanșa de scumpiri iminente a medicamentelor va lovi în cetățenii cei mai afectați de criză, sporindu-le povara financiară, va duce la exacerbarea bolilor cronice, va afecta funcționalitatea instituțiilor medicale, periclitând solidaritatea socială a sistemului de sănătate. Nu cred ca asta se dorește”, conchide Mircea Buga.
Precizăm că, la 8 decembrie, deputații au aprobat în prima lectură proiectul de lege privind mecanismul de aprobare și înregistrare a prețurilor de producător la medicamente pentru anul 2023. În ședința Parlamentului, ministra Sănătății, Ala Nemerenco afirma că, datorită acestei inițiative producătorii de medicamente vor putea majora prețurile până la 15% anual, luându-se în considerare rata inflației a anului precedent.
Ministra Sănătății a declarat că, noua modificare va limita creșterea prețurilor, plafonarea având drept scop de a evita scumpiri nejustificate. Ala Nemerenco a precizat în context că, inițiativa legislativă a fost lansată pentru ca cetățenii să nu fie nevoiți să cumpere medicamente din alte țări, pentru că la noi nu se găsesc sau sunt greu de găsit.
Opoziția parlamentară la fel a criticat proiectul de lege, precizând că aceste modificări vor duce la scumpirea medicamentelor.
