Fostul procuror anticorupție, Roman Statnâi, a fost surprins locuind într-o casă de lux, amplasată într-o suburbie a capitalei. Casa nu s-a regăsit niciodată în declarațiile sale de avere, fiind înregistrată pe fratele acestuia, informează Realitatea cu referire la Jurnal TV.

Potrivit sursei, la finele anului trecut, imobilul a fost pus sub sechestru într-un dosar în care Statnâi este bănuit de escrocherie în proporții deosebit de mari și exces de putere. Locuința are trei nivele și e amplasată pe un teren care, potrivit datelor cadastrale, are ceva mai mult de 7 ari și este înregistrată pe numele lui Alexandru Statnâi, fratele mai mic al lui Roman Statnâi.

„Sursele Jurnal TV susțin însă că, de mai mulți ani, în casa respectivă locuiește Roman Statnâi cu familia lui. Asta deși, pe parcursul carierei sale – până în 2020, când a plecat din Procuratură, Statnâi declara că locuiește cu familia într-un apartament de vreo 69 metri pătrați din Chișinău. La finele anului trecut, imobilul a fost sechestrat de procurori, într-un dosar în care Statnâi este bănuit de „escrocherie în proporții deosebit de mari și exces de putere, săvârșite în interesul unui grup criminal organizat” ”, menționează sursa.

Avocatul lui Roman Statnâi, Sergiu Moraru, spune că imobilul nu apare în baza de date de la „Cadastru”, deoarece proprietarul nu a finalizat încă procedura de dare în exploatarea casei. „Real, la „Cadastru” a fost înregistrată o casă care avea 54 de metri pătrați. După care casa asta a fost demolată și a fost construită o altă casă cu o suprafață poate de trei sau de patru ori mai mare, dar care încă nu a fost înregistrată la „Cadastru” ”, a menționat avocatul. El a mai adăugat că imobilul putea fi construit din banii celor doi frați ai lui Roman Statnâi.

Potrivit datelor cadastrale, lotul pomicol și căsuța de vacanță au fost cumpărate de către fratele mai mic al ex-procurorului Statnâi, Alexandru Statnâi, pe când acesta avea doar 20 de ani.

Potrivit informațiilor apărute în presă, Roman Statnâi ar fi beneficiat de donații generoase din partea părinților și a rudelor apropiate de 2 milioane 873 de mii de lei. În februarie 2020, acesta şi-a dat demisia de la Procuratura Anticorupţie, apoi a stat 30 de zile în arest preventiv, fiind bănuit de escrocherie în proporții deosebit de mari și exces de putere, săvârșite în interesul unui grup criminal organizat.

De asemenea, el figurează într-un dosar alături de șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Celor doi li se încriminează excesul de putere, falsul în acte publice, reţinerea ilegală şi tragerea la răspundere penală a unei persoane nevinovate. În ambele cazuri, Statnâi pledează nevinovat.

#casa de lux #Roman Statnii

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.