Economia Republicii Moldova este afectată de criză. Economia țării s-a comprimat cu 4,1% în nouă luni ale anului, față de perioada similară a anului precedent. PIB-ul a însumat 197,8 miliarde de lei, arată datele Biroului Național de Statistică.
Un impact negativ asupra evoluției PIB în trimestrul III 2022 față de trimestrul III 2021 au avut agricultura influențând scăderea PIB cu 3,5%, comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor – 1,9%, tranzacțiile imobiliare -1,2% și industria prelucrătoare -1,2%.
O influență nesemnificativă, dar pozitivă asupra economiei a avut businessul financiar și asigurările, informații și comunicații cu câte 0,4% și cazare (+0,1%).
Ministerul Economiei susține că PIB-ul Moldovei se va cifra la 278,2 miliarde de lei, față de cele 286,5 miliarde de lei scontate anterior, urmând ca indicatorul să scadă cu 3% comparativ cu 2021, în timp ce în martie era așteptată o creștere modestă de 0,3%. În următorii trei ani, ministerul economiei se așteaptă la o creștere economică în intervalul de 2%, 3,5% și 4%.
Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.
„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.
Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.
„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.
Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.
„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.
Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.
„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.
Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.
Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.
La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.
Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.
