În primele 11 luni ale anului 2022, circa 308 mii de persoane au trecut ilegal frontierele externe ale UE. Potrivit Frontex, cifra reprezintă o creştere de 68% faţă de perioada similară a anului trecut şi este cea mai mare după 2016, scrie Agerpres.

Cea mai activă rută de migraţie către UE rămân Balcanii de Vest. În regiune s-au înregistrat aproximativ 140 000 de traversări ilegale – o creştere de 152% faţă de 2021.

Pe al doilea loc se situează ruta central-mediteraneană, prin care migranţii încearcă să ajungă cu barca în Italia, Spania sau Grecia.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) a ONU, aproape 2 000 de migranţi au murit în timp ce încercau să ajungă în Europa prin Marea Mediterană în acest an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul de Interne din Italia a anunțat peste 98 000 de migranţi sosiţi cu barca până mijlocul lunii decembrie, cu 35 de mii mai mult decât anul trecut. În Grecia și Cipru au sosit alte circa 17 000 de persoane.

În ciuda apelurilor din partea ONU către UE de a proteja mai bine refugiaţii, mai mulţi lideri cer intensificarea măsurilor pentru a reduce imigraţia ilegală.

Cancelarul austriac Karl Nehammer, a îndemnat UE să finanţeze construcţia de garduri de frontieră în România, Bulgaria şi Ungaria. Între timp, noul guvern de extremă dreaptă din Italia a făcut campanie pe baza promisiunii de a bloca sosirile migranţilor pe mare.

#creștere #Frontex #migranți ilegali #pericol #UE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.