În contextul în care preluarea conducerii de către talibani  din Afganistan produce disensiuni în rândul statelor membre privind creșterea numărului de refugiați afgani în Europa, cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat nu vrea să primească mai mulţi refugiaţi afgani.

„Nu sunt de părere că ar trebui să primim mai mulţi oameni în Austria, ci dimpotrivă”, a spus Kurz în interviu.

Cu peste 40.000 de refugiaţi afgani primiţi, Austria găzduieşte a doua cea mai mare comunitate de afgani din UE raportat la populaţia sa.

El a respins cu fermitate primirea unor noi afgani: „Nu se va întâmpla un astfel de lucru în timpul mandatului meu”, a dat asigurări Kurz.

Reamintim că Austria, unul dintre cele nouă state membre UE care au semnat săptămâna trecută o scrisoare în care subliniau Comisiei Europene nevoia ”solidarității față de statele care se confruntă cu o criză a migrației”, sugerând crearea unor ”centre de deportare” în țări vecine cu Afganistan.

De asemenea, preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a cerut vineri Uniunii Europene să îşi onoreze angajamentele în domeniul migraţiei în faţa situaţiei haotice din Afganistan.

Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, consideră că Europa trebuie să creeze coridoare umanitare pentru a primi refugiați care fug din Afganistan și pentru a evita fluxuri masive de imigranți ilegali.

„Cred că inevitabil Europa va trebui să se doteze cu coridoare umanitare şi să organizeze centre de primire, inclusiv pentru a evita fluxuri de imigranţi ilegali necontrolate. Sau cel puţin ar trebui să facă acest lucru ţările dispuse”, a declarat Gentiloni pentru cotidianul italian Il Messaggero.Cancelarul german Angela Merkel s-a declarat marţi favorabilă găsirii unor ”opţiuni sigure” pentru afganii “deosebit de vulnerabili” care părăsesc Afganistanul în ţările vecine acestuia, însă a pledat pentru primirea “într-un mod controlat” a acestora în Uniunea Europeană, recunoscând însă că un acord în acest sens în cadrul UE va fi greu de obţinut.

Angela Merkel, a cărei ţară a primit în anii 2015-2016 peste un milion de migranţi în timpul crizei de atunci, a apreciat la o conferinţă de presă comună cu omoloaga sa estonă Kaja Kallas că ”înainte de a vorbi de contingente (n.r. – de refugiați) trebuie studiate opţiunile sigure în ţările vecine” Afganistanului.

Subiectul a fost abordat și la reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din țările UE, care a avut loc marți prin videoconferință, context în care România a arătat, de pildă, că evaluează posibilitatea de a prelua personalul local afgan care a sprijinit autoritățile române în Afganistan și, temporar, personal care a sprijinit misiuni ale organizațiilor europene și euroatlantice.