Dacă ai un loc de muncă unde trebuie să petreci mult timp la birou, în fața calculatorului, recomandat este să faci pauze. Pauzele la un anumit interval de timp sunt o idee bună pentru a te mai relaxa și pentru a face câțiva pași. Ai nevoie de cel puțin o oră de stat în picioare pentru a consuma 100 de calorii.

Metabolismul tău poate să fie dat peste cap din cauza nivelului de stres zilnic. De aceea este foarte important să găsești un echilibru între activitățile profesionale, de familie și obiceiurile alimentare. Există o tendință de a mânca pe fugă sau a sări peste mese. Aceste obiceiuri nu fac altceva decât să-ți îngreuneze buna funcționare a metabolismului.

Pentru a-l stimula, ai nevoie de mișcare. Corpul tău trebuie să fie hrănit cu ceea ce are nevoie și trebuie să îi acorzi cea mai mare atenție. Dietele cu alimente bogate în nutrienți sunt cele recomandate pentru un stil de viață sănătos.

Câte calorii arde mersul pe jos

Experții susțin că, în funcție de înălțimea și greutatea corpului, o persoană poate arde între 148 și 233 de calorii dacă menține un ritm normal, de promenadă. Medicii recomandă minimum 30 de minute de activitate în fiecare zi pentru o viață sănătoasă. De asemenea, câteva minute de exerciții cu greutăți sunt utile pentru a pune în mișcare și mai bine masa musculară.

În mod normal, exercițiile cu greutăți sunt recomandate pentru a crește masa musculară, dar pot fi folosite cu încredere și de cei care vor să se mențină. La locul de muncă ai putea încerca mai multe alternative pentru a crește nivelul de mișcare. Spre exemplu, alege să stai la un birou înalt, din picioare, plimba-te sau stai în picioare atunci cân vorbești la telefon.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.