Vicepreședinta Comisiei mass-media din Parlament, Adela Răileanu, critică retragerea licenței celor șase televiziuni: Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV. Deputata BCS transmite, în context, un mesaj diplomaților străini din țara noastră și le sugerează să reacționeze.

Răileanu scrie pe rețelele de socializare că a analizat toate deciziile din ultimele șase luni ale Consiliul Audiovizualului și nu a depistat nicio situație de „dezinformare prin răspândirea informațiilor false” la cele șase posturi de televiziune. Conform ei, Consiliul Audiovizualului nu a descoperit nici cazuri de promovare a războiului în programele informative sau analitice la canalele rămase fără licență. Parlamentara afirmă că posturile transmiteau doar conținut de divertisment.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Într-un stat de drept, licența de emisie este retrasă doar în baza unei decizii irevocabile a instanței de judecată. Anihilând presa incomodă, guvernarea a realizat cel mai grav atentat la drepturile constituționale ale cetățenilor. La fel au ignorat Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care spune că „orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.” Este doar o singură cauza care a dus la închiderea acestor instituții de presă: niciuna din aceste televiziuni nu a acceptat retorica guvernării. Jurnaliștii relatau despre sărăcie, despre incompetență, despre bufonada care a pus stăpânire pe acest stat. Pentru că nu au promovat mesajele lansate din turnul principal – au fost scoase din joc, în cel mai banditesc mod”, scrie deputata BCS.

Oficiala cere puterii să prezinte public materialele în care s-au promovat falsuri și războiul. „Misiunilor diplomatice și ambasadorilor, care ani la rând au vegheat, neobosiți, respectarea democrației în această țară, nu li se dă mâna să facă o declarație de condamnare a terorii de stat instituită la Chișinău? Diplomații occidentali nu au nimic împotrivă că legea a ajuns să se facă prin comisii nocturne, pe la ședințe de partid și la comandă politică? Dacă aceste decizii mizerabile se înscriu în cutumele ”democrației Occidentale”, atunci nu avem nevoie de așa democrație!”, punctează Răileanu.

#Adela Răileanu #comisia mass-media #decizia CSE #închidere televiziuni #parlament

Nicotina este adesea asociată cu efectele nocive ale fumatului, însă profesorul suedez Fredrik Nyström susține că este esențială diferențierea între riscurile nicotinei și cele generate de arderea tutunului. Într-un interviu pentru locals.md, specialistul vorbește despre modul în care nicotina este absorbită în organism, experiența Suediei în reducerea fumatului și necesitatea unor reglementări bazate pe profilul de risc al produselor, care să protejeze minorii fără a limita accesul adulților la alternative la țigări.

Fredrik Nyström este profesor de medicină internă și endocrinologie la Universitatea Linköping și specialist în medicină internă. Acesta afirmă că tendința de a pune semnul egal între nicotină și fumat este eronată.

„Atunci când fumează, o persoană nu inhalează doar nicotină. Arderea tutunului produce fum care conține numeroase substanțe toxice, iar o mare parte dintre efectele grave ale fumatului sunt asociate tocmai cu produsele rezultate în urma arderii. Această diferență este esențială atunci când sunt comparate țigările cu produsele care nu implică arderea tutunului”, a menționat Fredrik Nyström.

Specialistul spune că produsele cu nicotină nu ar trebui comparate doar după numărul de miligrame înscris pe ambalaj – de exemplu, să compari un pliculeț cu nicotină cu zece țigări. Contează câtă nicotină ajunge în organism și cât de repede este absorbită. În cazul țigărilor, nicotina ajunge rapid în sânge prin plămâni, însă în cazul pliculețelor cu nicotină, absorbția prin mucoasa bucală este mai lentă.

„Cantitatea de nicotină dintr-un pliculeț nu este aceeași cu cea care este eliberată și absorbită de organism”, explică profesorul.

Nyström invocă și exemplul Suediei, unde rata fumatului zilnic a coborât în 2025 la 3,7%, una dintre cele mai scăzute din Europa. El consideră că unul dintre factorii care au contribuit la această evoluție a fost trecerea unei părți a populației de la țigări la produse cu nicotină care nu implică fumatul, în special snus. În ceea ce privește protejarea minorilor de noile produse cu nicotină, profesorul consideră că statul poate stabili limite de vârstă pentru vânzare și poate reglementa publicitatea, marketingul, ambalajele și caracteristicile produselor, fără a le interzice complet. Potrivit lui, reglementarea poate fi mai eficientă decât o interdicție totală.

„Dacă oamenii vor să obțină un anumit produs, îl pot cumpăra prin canale ilegale. Pe lângă asta, dacă alternativele la țigări devin inaccesibile, o parte dintre fumători poate continua să fumeze țigări tradiționale.”, spune Fredrik Nyström.

Asta nu înseamnă că toate produsele cu nicotină ar trebui permise fără restricții, mai degrabă este necesar ca să fie evaluate riscurile reale ale fiecărui produs și să fie stabilite reguli în funcție de acestea, a explicat profesorul.

Nyström spune că discuția despre produsele cu nicotină ar trebui să pornească de la dovezi, nu de la percepții generale. Această idee apare atât în cercetările sale, cât și în cartea Lighten the Load on Your Shoulders!, unde analizează afirmații despre sănătate care, în timp, ajung să fie acceptate fără a mai fi verificate. Pliculețele cu nicotină nu sunt lipsite de riscuri și pot provoca dependență, însă, în opinia specialistului, acest lucru nu înseamnă automat că au același profil de risc ca țigările sau că o interdicție totală duce neapărat la rezultate mai bune pentru sănătatea publică.