Un cuvânt final în privința scoaterii sau nu a Partidului Șor în afara legii îi aparține acum exclusiv Curții Constituționale (CCM), după Comisia de la Veneția a emis o opinie față de solicitarea CCM, prin care i-a cerut părerea. Cu un asemenea mesaj a venit președinta Comisie juridice, numiri și imunități, deputata PAS, Olesea Stamate, care a venit cu o reacție la opinia Comisie de la Veneția.

Potrivit deputatei PAS, Comisia de la Veneția a venit cu opinia consultativă la solicitarea Curții Constituționale, unde „nu a putut da o apreciere faptelor care ar justifica sau nu scoaterea în afara legii a Partidului Șor”, fapt ce îi revine responsabilitatea magistraților constituționali să decidă acest lucru, dedus din argumentele sesizării.

„Comisia de la Veneția a aprobat opinia consultativă (amicus curiae) la solicitarea Curții Constituționale, în vederea examinării sesizării privind declararea drept neconstituțional al Partidului Șor. În timp ce Comisia de la Veneția nu poate da o apreciere faptelor care ar justifica sau nu scoaterea în afara legii a acestui partid, Comisia totuși punctează câteva elemente cheie de care Curtea Constituțională urmează să se conducă la examinarea sesizării. Sarcina în fața Curții Constituționale este una complicată, or aceasta va trebui să dea o apreciere faptelor invocate în sesizare (nespecific activității curții constituționale) și să decidă dacă măsura de interdicție este proporțională (încălcărilor) și necesară într-o societate democratică. Sunt mai multe aspecte interesante dezvoltate de către Comisie, inclusiv în ceea ce ține de finanțarea din exterior și impactul pe care îl are sau nu această finanțare asupra liberei concurențe în alegeri și asupra procesului electoral corect, în general”, se arată în mesajul lui Stamate.

Amintim că, marți, 8 noiembrie, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a anunțat că, Ministerul Justiției a pregătit o sesizare pe care urmează să o depună la Curtea Constituțională, prin care va solicita declararea neconstituționalității Partidului Șor, nu înainte ca această sesizare să fie examinată în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri de miercuri, 9 noiembrie.

Drept reacție, președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, reprezentant al formațiunii, a declarat că „această acțiune denotă faptul că statul este uzurpat”.

Maia Sandu la fel a comentat această inițiativă, precizând că „un partid politic este acel care se finanțează transparent și corect, dacă nu se finanțează transparent și corect și se finanțează din bani murdari în mod ilegal, atunci asta înseamnă corupție, nu înseamnă partid politic”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CCM #comisia de la veneția #Olesea Stamate #opinie #Partidul Șor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.