Președintele Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, spune că la baza deciziei de a suspenda licențele de emisie pentru cele 6 posturi de televiziuni au stat multiplele încălcări ale legislației audiovizuale depistate de membrii CA în timpul monitorizărilor. În același timp, unii reprezentanți ai societății civile califică decizia drept justificată, însă tardivă, în condițiile în care Ucraina a interzis propaganda rusă încă de la începutul războiului.

Șefa Consiliului Audiovizualului spune că Serviciul de Informații și Securitate a fost instituția care a abordat la ședința CSE subiectul suspendării licențelor de emisie. Liliana Vițu spune că balanța în favoarea acestei decizii a fost înclinată de rapoartele de monitorizare CA, conform ipn.md.

„Am avut rapoarte de monitorizare și în octombrie, noiembrie, toate au arătat că aceste posturi au încălcat legea, au încălcat articolul 13, adică asigurarea informării corecte. De asemenea, s-a mai încălcat regimul juridic al proprietății. Adică proprietarii au fost schimbați fără acordul CA cu încălcarea legislației. La întrebarea de ce s-a mers prin CSE și nu prin Consiliul Audiovizualului, pot spune că a fost o îmbinare de elemente, încălcarea legislației audiovizuale e doar unul din elemente. Ulterior a survenit elementul aflării persoanelor în lista de sancțiuni internaționale. Instituția care a venit cu acest subiect la CSE este Serviciul de Informații și Securitate, eu m-am referit doar la constatările rapoartelor de monitorizare”, a spus Liliana Vițu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, salută decizia CSE și spune că în condițiile războiului din Ucraina securizarea spațiului informațional este primordială. Ieri, mai multe organizații neguvernamentale au semnat o declarație comună prin care cer ca toate circumstanțele de fapt și argumentele concrete care au stat la baza deciziei CSE de a suspenda dreptul de emisie a celor 6 posturi de televiziune să fie comunicate public.

„Decizia este justificată, dar tardivă. Ce s-ar fi întâmplat dacă Ucraina nu ar fi interzis posturile rusești de propagandă? Da, la noi acum sunt interzise știrile și emisiunile informativ-analitice, însă propagandă pătrunde pe multe alte căi, inclusiv prin seriale și emisiuni de divertisment. Sunt surprins că unii colegi din societatea civilă nu iau în considerare contextul în care a fost luată această decizie. Este vorba despre un război care se răsfrânge nemijlocit asupra Republicii Moldova. Țara noastră este ținta propagandei pro-Kremlin nu de azi”, a spus Petru Macovei.

Vineri, 16 decembrie, Comisia Situații Excepționale a retras licența pentru 6 posturi TV fiind vorba despre: Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Decizia CSE are la bază constatările Consiliului Audiovizualului privind lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina. De asemenea, decizia a fost luată având la bază lista persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor internaționale.

#CSE #institutie #Liliana Vițu #presa

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.