Serghei Lavrov, șeful diplomației lui Putin, s-a plâns că statele europene nu investighează „în mod corespunzător” exploziile care au produs avariile la gazoductele Nord Stream 1 și 2 în septembrie, relatează Reuters.

„După exploziile la Nord Stream – pe care se pare că nimeni din Uniunea Europeană nu le investighează în mod obiectiv – Rusia a oprit transportul de gaz prin traseele nordice”, a spus Lavrov.

Rusia a acuzat Regatul Unit pentru explozii – acuzaţii respinse de guvernul de la Londra. Anchetatori din Suedia şi Danemarca susţin că aceste explozii au fost rezultatul unor acţiuni de sabotaj deliberate, chiar dacă nu au numit vreun posibil vinovat.

Citând oficiali din cadrul diplomaţiei şi ai serviciilor secrete, cotidianul Washington Post informează, miercuri, că nu există dovezi concludente care să sugereze că Rusia s-ar fi aflat în spatele atacurilor, după cum au afirmat unii analişti şi guverne occidentale imediat după producerea lor. Potrivit Washington Post, unele dintre surse cred, acum, că este imposibil de stabilit cine este vinovatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gazoductele Nord Stream 1 şi Nord Stream 2 au o capacitate comună de 110 miliarde de metri cubi – mai mult de jumătate din întregul volum de gaz exportat de Rusia. Secţiuni ale gazoductelor cu o lungime de 1.224 de kilometri, care leagă Rusia de Germania, se află la o adâncime de circa 80-110 de metri, iar rușii spun că nu a fost luată deocamdată nicio decizie dacă să se încerce repararea lor.

#conducta de gaz #conducta Nord Stream 1 #Lavrov

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va efectua, săptămâna viitoare, vizite de lucru în Slovenia și Ungaria. Agenda include întrevederi cu oficiali de rang înalt din cele două țări, axate pe consolidarea relațiilor bilaterale și a cooperării interparlamentare, precum și pe susținerea avansării Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

La Ljubljana, președintele Parlamentului va avea întrevederi cu președinta Republicii Slovenia, Nataša Pirc Musar, și cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović.

Programul vizitei de lucru în Slovenia mai include discuții cu ministrul Afacerilor Externe și Europene, Tone Kajzer, cu președintele Comisiei pentru afaceri externe, Franc Breznik, și cu președinta Comisiei pentru afaceri europene a Adunării Naționale, Andreja Katič.

De asemenea, Igor Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, unde va discuta despre activitatea și perspectivele de dezvoltare ale companiei, precum și despre oportunitățile de consolidare a cooperării economice în domeniul farmaceutic.

Ulterior, pe 16 septembrie, Igor Grosu va efectua o vizită de lucru în Ungaria. La Budapesta, președintele Parlamentului va avea o întrevedere cu președinta Adunării Naționale a Ungariei, Ágnes Forsthoffer, precum și discuții cu viceprim-ministra și ministra Afacerilor Externe a Ungariei, Anita Orbán.

Tot la Budapesta, Igor Grosu se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Discuțiile se vor concentra asupra perspectivelor de extindere a conectivității aeriene a Republicii Moldova și a oportunităților de dezvoltare a unor noi conexiuni pentru pasagerii moldoveni.