Președintele Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, spune că la baza deciziei de a suspenda licențele de emisie pentru cele 6 posturi de televiziuni au stat multiplele încălcări ale legislației audiovizuale depistate de membrii CA în timpul monitorizărilor. În același timp, unii reprezentanți ai societății civile califică decizia drept justificată, însă tardivă, în condițiile în care Ucraina a interzis propaganda rusă încă de la începutul războiului.

Șefa Consiliului Audiovizualului spune că Serviciul de Informații și Securitate a fost instituția care a abordat la ședința CSE subiectul suspendării licențelor de emisie. Liliana Vițu spune că balanța în favoarea acestei decizii a fost înclinată de rapoartele de monitorizare CA, conform ipn.md.

„Am avut rapoarte de monitorizare și în octombrie, noiembrie, toate au arătat că aceste posturi au încălcat legea, au încălcat articolul 13, adică asigurarea informării corecte. De asemenea, s-a mai încălcat regimul juridic al proprietății. Adică proprietarii au fost schimbați fără acordul CA cu încălcarea legislației. La întrebarea de ce s-a mers prin CSE și nu prin Consiliul Audiovizualului, pot spune că a fost o îmbinare de elemente, încălcarea legislației audiovizuale e doar unul din elemente. Ulterior a survenit elementul aflării persoanelor în lista de sancțiuni internaționale. Instituția care a venit cu acest subiect la CSE este Serviciul de Informații și Securitate, eu m-am referit doar la constatările rapoartelor de monitorizare”, a spus Liliana Vițu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, salută decizia CSE și spune că în condițiile războiului din Ucraina securizarea spațiului informațional este primordială. Ieri, mai multe organizații neguvernamentale au semnat o declarație comună prin care cer ca toate circumstanțele de fapt și argumentele concrete care au stat la baza deciziei CSE de a suspenda dreptul de emisie a celor 6 posturi de televiziune să fie comunicate public.

„Decizia este justificată, dar tardivă. Ce s-ar fi întâmplat dacă Ucraina nu ar fi interzis posturile rusești de propagandă? Da, la noi acum sunt interzise știrile și emisiunile informativ-analitice, însă propagandă pătrunde pe multe alte căi, inclusiv prin seriale și emisiuni de divertisment. Sunt surprins că unii colegi din societatea civilă nu iau în considerare contextul în care a fost luată această decizie. Este vorba despre un război care se răsfrânge nemijlocit asupra Republicii Moldova. Țara noastră este ținta propagandei pro-Kremlin nu de azi”, a spus Petru Macovei.

Vineri, 16 decembrie, Comisia Situații Excepționale a retras licența pentru 6 posturi TV fiind vorba despre: Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Decizia CSE are la bază constatările Consiliului Audiovizualului privind lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina. De asemenea, decizia a fost luată având la bază lista persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor internaționale.

#CSE #institutie #Liliana Vițu #presa

În toamna lui 1989 am intrat în clasa întâi scriind cu litere chirilice. Câteva zile mai târziu scriam românește, cu alfabet latin. Țin minte bucuria învățătoarei, care ne spunea ce noroc mare avem noi că vom învăța în limba noastră și cu literele noastre.

Nu a fost un noroc. S-a întâmplat fiindcă pe 27 august 1989 sute de mii de oameni au venit la Chișinău, mulți pe jos, și au cerut. Limba. Alfabetul. Tricolorul. Suveranitatea. Dreptul de a ne hotărî soarta acasă. Nu eram încă liberi în totalitate. Dar temelia era deja pusă.

Iar exact doi ani mai târziu, la aceeași Mare Adunare Națională, a fost proclamată Declarația de Independență, prin care nu doar ne-am rupt de ocupația sovietică, ci am și deschis drumul revenirii acasă, în marea familie europeană.

Drumul înapoi a fost mai lung decât cel al altor țări care s-au eliberat în aceiași ani. Cred că fiecare își are clipa lui în care a crezut că, gata, nu mai ajungem și că oamenii care ne-au adus înapoi limba, tricolorul și speranța au făcut-o în zadar. Dar știm că nu au făcut-o în zadar. Drumul acesta nu are scurtături. Și știm foarte bine că ce nu ne doboară ne face mai puternici.

Astăzi mergem mai hotărât ca oricând pe calea aleasă de părinții noștri și confirmată acum de noi, cu mâna noastră, atunci când am scris în Constituția țării că locul nostru este în Uniunea Europeană. Țara se schimbă. Greu, în pofida presiunilor și greutăților pe care le înfruntăm, dar se schimbă, împreună cu toată Europa.

Până în 2030 trebuie să fim pregătiți. Fiecare la locul lui, prin muncă, unitate, curaj și determinare, dar mai ales prin încrederea că împreună reușim, dărâmând zidurile dintre noi și construind poduri. Este singurul mod în care am reușit vreodată ceva.

Îmi doresc ca până la aniversarea celor 40 de ani de Independență, când fiica mea, Alice, va merge la liceu, să o sărbătorim într-o Republică Moldova membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. Și să spunem atunci, sus și tare, că am dus până la capăt năzuința și spiritul Declarației de Independență.