Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), a organizat Conferința „Sporirea competitivității producătorilor autohtoni prin eficiența energetică”, unde a lansat cursul de instruire pentru eficiența energetică. Cursul este destinat managerilor de întreprinderi.

Potrivit lui Sergiu HAREA, președinte CCI a RM, la solicitarea membrilor Camerei, care se confruntă cu provocările legate de criza economică și cea de resurse energetice, cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului Optim – „Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova” realizat de Helvetas Swiss Intercooperation, a fost organizat un eveniment pentru a discuta și identifica necesitățile antreprenorilor în vederea elaborării de programe noi de suport în domeniul eficienței energetice și selectarea potențialilor beneficiari.

Odată cu creșterea prețurilor pentru gazele naturale, la nivel internațional au început să crească prețurile în toate domeniile, inclusiv la energia electrică. Acest lucru are impact major asupra producătorilor, antreprenorilor, interesele cărora sunt reprezentate de CCI a RM. Zilnic recepționăm mesaje și solicitări de a oferi suport informațional și de a facilita dialogul cu autoritățile publice pentru a identifica soluții de sprijin pentru agenții economici.

Pentru a contribui la dezvoltarea capacităților în domeniul eficienței energetice, CCI a RM a lansat o nouă ediție a proiectului de instruire practică „EUREM – Manager Energetic European”, care se va desfășura în perioada februarie- iunie 2023. Cursul EUREM este destinat specialiștilor din cadrul întreprinderilor, cu experiență de muncă în domeniul energetic, construcții sau arhitectură și este parte componentă a rețelei de succes pentru Managerii Energetici Europeni, care se desfășoară cu regularitate în 30 de țări. În Republica Moldova, EUREM este organizat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova începând cu anul 2011.

„La 6 februarie 2023, vom lansa un nou curs de instruire EUREM în cadrul CCI. În urma acestui curs, managerii instruiți își vor forma competențe necesare, și vor prelua practica germană în domeniul energetic. Așteptăm persoanele interesate să se înregistreze la Centrul de Formare Antreprenorială al CCI” a menționat președintele CCI.

Potrivit lui Constantin Borosan, secretar de stat, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Republica Moldova este o țară vulnerabilă din punct de vedere energetic, iar acum avem posibilitatea să creștem, să îmbunătățim intensitatea energetică.

„Apreciem foarte mult eforturile dvs. de a promova tot ce înseamnă eficiență energetică. Despre eforturile autorităților doresc să menționez că au fost realizate mai multe acțiuni, deja s-a lansat proiectul „Eficiența energetică în Republica Moldova”.

Vineri, pe 23 decembrie, la sediul MIDR va fi organizată o dezbatere privind conceptul strategiei electrice, astfel invităm persoanele interesate să urmărească acest eveniment”, a menționat secretarul de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul conferinței, cei peste 70 agenți economici participanți, au fost informați despre programele de suport din partea statului și a partenerilor de dezvoltare.

De asemenea, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat programele de subvenționare a instalațiilor de energie regenerabilă, și anume a investițiilor efectuate în construcția sistemelor de producere a energiei regenerabile și achiziționării de sisteme, mașini, echipamente și utilaje non agricole, inclusiv sisteme de producere și furnizare a energiei folosind resurse regenerabile.

Alexandru Bologa, Coordonatorul Proiectului „EU4Business-EBRD Credit Line” a informat participanții despre suportul acordat companiilor moldovenești pentru îmbunătățirea eficienței și competitivității, în acest sector și a încurajat agenții economici să apeleze la linia de Creditare EU4Business-BERD, care este creată pentru IMM-urile ce doresc să-și modernizeze întreprinderile pentru a tranzita spre o economie verde și pentru a-și alinia procesele și produsele la Directivele UE care promovează energia durabilă.

În cadrul sesiunii de dialog, participanții conferinței au primit răspuns la întrebările aferente politicii statului pe termen mediu și lung în vederea creării sistemului energetic independent și a rețelelor energetice care urmează a fi stabilite, precum și la întrebările cu referire la integrarea sistemului energetic al RM în sistemul European; electrificarea sectoarelor de consum; facilități fiscale pentru conducătorii mașinilor electrice; beneficiile oferite de stat persoanelor fizice în cazul utilizării panourilor solare.

De asemenea, participanții au obținut detalii cu referire la beneficiile programelor prezentate pentru întreprinderi și cetățeni, posibilitățile de aplicare, condițiile tehnice specifice, posibilitățile de cofinanțare oferite de partenerii de dezvoltare.

#CCI a RM #companii #curs #eficienta energetica #instruire #manager

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.