În urma monitorizării pe parcursul anilor 2021-2022 a 6 Direcții de Educație Tineret și Sport din municipiul Chișinău și a mai multor instituții de învățământ, Asociația „Părinți Solidari” a prezentat joi, 22 decembrie, rapoartele ”Monitorizarea transparenței procesului bugetar și a eficienței achizițiilor publice în sistemul educațional municipal”.

Evenimentul a fost moderat de directoarea executivă a Asociației „Părinți Solidari” împreună cu colegele Angela Buliga (AO „Părinți Solidari”) și experta Maria Covalciuc (Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă). De asemenea, la eveniment au fost prezenți directorii mai multor licee din municipiul Chișinău, precum și reprezentanți ai Direcției Generale Educație Tineret și Sport din mun.Chișinău (DGETS) și a Direcțiilor Educație, Tineret și Sport sectoriale (DETS).

„Fiind de mulți ani cu ochii pe modul în care sunt utilizați banii, cum sunt utilizate achizițiile, insistența noastră și efortul dvs, în comun cu cel al DGETS, dă rezultate, și chiar avem tendințe destul de frumoase”, a declarat Ala Revenco în debutul prezentării.

Astfel, conform unui ordin al DGETS, pe paginile web ale instituțiilor de învățământ ar trebui să fie publicate o listă de informații: planul de achiziții, bugetul instituției, informații privind cheltuielile efectuate, informațiile despre bunurile procurate și cele donate, despre activitatea asociațiilor părintești în cazul în care acestea există, etc.

Potrivit expertei Maria Covalciuc, comparativ cu anul 2021, în anul curent se atestă o îmbunătățire a situației la capitolul transparența instituțiilor de învățământ cu autonomie financiară din mun.Chișinău, dar totuși au mai rămas aspecte de îmbunătățit.

În cadrul expunerii constatărilor și recomandărilor pentru șase instituții de învățământ din Chișinău: Liceul Teoretic „Traian”, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”, Liceul Teoretic „Ion și Doina Aldea Teodorovici”, Liceul Teoretic „Nicoale Milescu Spătaru” și Liceul Teoretic „Nicoale Sulac”, Maria Covalciuc a punctat: „am observat că există pagini Web ale instituțiilor care nu au această rubrică a transparenței și ca să găsim toată informația de care aveam nevoie, a trebui să accesăm rubrica noutăți, unde printre toată informația se rătăcea și cea de care aveam noi nevoie. Pentru un părinte acest lucru este destul de greu, va trebui să caute prin toată lista de noutăți pentru a găsi informațiile privind cheltuielile sau achizițiile”.

Ca urmare, experta a venit cu o recomandare pentru administrația liceelor monitorizate, menționând că informația privind cheltuielile ar trebui să fie structurată și să poată fi ușor de găsit într-o rubrică separată.

„Raportul de monitorizare a executării contractului de achiziții, fie semestrial, fie anual, nu am reușit să-l găsesc la niciuna din cele șase instituții. Este vorba despre un raport pe care grupul de lucru este obligat să-l publice, obligație stipulată prin Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru”, a explicat Maria Covalciuc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Experta a mai specificat că deși pe site-ul Liceului Teoretic „Traian” au fost publicate rapoartele a două achziții de valoare mare: reparația capitală a acoperișului în valoare de 1.130.000 lei și reparația blocului alimentar cu valoarea 400.000 lei, dar pe pagina Agenției Achiziții Publice, la rubrica contracte atribuite „nu am găsit niciun contract încheiat de Liceul „Traian”. Ceea ce denotă faptul că procedurile, cel mai probabil, nu au fost desfășurate.

De asemenea, aceasta a ținut să puncteze că în rapoartele financiare al celor mai multe instituții monitorizate a observat că se indică o valoare a contractului exact sub pragul de 300.000 lei cu TVA inclus, pentru achiziții de valoare mică, cum ar fi „reparația blocurilor sanitare în valoare de 299.961 lei, contract semnat de Liceul „Onisifor Ghibu”, fapt care ridică mai multe semne de întrebare dacă nu s-a optat intenționat pentru proceduri de achiziții mai puțin transparente.

Nu doar instituțiile de învățământ cu autonomie financiară au fost supuse monitorizării, dar și cele 6 Direcții de Educație din mun.Chișinău și alte 28 instituții subordonate acestora. Ala Revenco, directoarea executivă a Asociației „Părinți Solidari”, a prezentat rezultatele activităților de monitorizare, confirmând tendința pozitivă în asigurarea transparenței în sistemul educațional al mun.Chișinău.

S-a menționat faptul că toate Direcțiile de educație dispun de pagini web, dar denumirile și structura acestora nu este uniformă. În acest context experta a punctat: „…avem o neuniformitate a paginilor web, nemaivorbind deja de meniuri sau submeniuri. Alte neajunsuri pe care le-am observat noi – o parte din informații este plasată la rubrici, care nu corespund cu tematica conținutului”.

La capitolul respectarea prevederilor Ordinului DGETS nr.120 din 12.01.2022 s-a constat că instituțiile monitorizate publică o parte din informații, dar au fost identificate și o listă de lacune/neajunsuri, inclusiv:

DGETS, DETS Botanica și DETS Ciocana, la momentul monitorizării, nu aveau publicate pe pagina sa web bugetul instituției pentru anul 2022;
DETS Centru nu a publicat Rapoartele pentru achizițiile realizate nici în anul 2021, nici în anul 2022, iar DETS Buiucani a publicat informații incomplete la acest capitol;
nici una din 6 Direcții de educație nu publică informații lunare despre bunurile procurate.

În concluzie, Maria Covalciuc și Ala Revenco au venit cu mai multe recomandări pentru creșterea nivelului de implementare a Ordinului cu privire la asigurarea transparenței în procesul decizional al activității instituțiilor de învățământ general, semnat de Andrei Pavaloi, șef adjunct a DGETS:

Publicarea raportului semestrial de monitorizare a executării contractelor de achiziții;
Publicarea Rapoartelor de achiziții efectuate pe parcursul anului 2021, grupate pe categorii, bunurile procurate din bugetul CMC;
Publicarea informațiilor și rapoartelor financiare ale Asociației de părinți;
Standartizarea formatului și structurii documentelor publicate;
Respectarea termenului de publicare a documentelor lunare – data de 10 a lunii următoare;
Completarea informațiilor cu privire la datele de contact și actele interne ale instituțiilor de învățământ;

Realizat în cadrul proiectului «Educație transparentă și eficientă» implementat de AO «Părinți Solidari», finanțat în totalitate de către IM și Agenția Suedeză de Cooperare Internațională (Sida). IM sau Sida nu sunt responsabile pentru conținut și nu neapărat împărtășesc opiniile exprimate în acest material.

#buget #cheltuieli #monitorizare #parinti

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.