De la anul viitor, miniștrii ar urma să beneficieze de salarii mai mari, potrivit modificărilor care urmează să intre în vigoare de la începutul lui 2023, notează BANI.MD.

„Pentru persoanele cu demnitate publică care se atribuie la valoarea de referință 1400 lei s-a atribuit o nouă valoare de referință generală 1900 și în funcție de fiecare funcționar în parte va avea corespunzător o majorarea de salariu. Adică pentru un ministru salariul se va calcula la valoarea de referință înmulțit cu coeficientul grilei de salarizare din anul 2018”, a declarat pentru BANI.MD, Secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, Vladimir Arachelov.

Astfel, potrivit calculelor (Valoarea de referință) 1 900 lei X 13,94 (Coeficientul de salarizare) = 26 486 lei – salariul unui ministru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Pentru că miniștri nu primesc salarii în plic, cum se întâmpla anterior și pentru că eu cred că un ministru, președinte, deputat trebuie să primească un salariu care să fie corespunzător cu complexitatea și responsabilitatea muncii. Acum am în jur de 15 000 și jumătate, iar anul viitor probabil va fi peste douăzeci de mii”, declara anterior, ministrul Muncii, Marcel Spatari.

Totodată, la anul vor crește salariile în sumă fixă pentru toți. Este vorba de 1 300 de lei.

#majorare #ministri #salarii

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.