Natalia Gavrilița a participat la Forumul Rețelei Centrelor de tineret din Moldova. Evenimentul este dedicat promovării, valorificării creativității și spiritului inovator, dar și marcării rezultatelor obținute de tineri pe parcursul anului 2022.

Șefa Guvernului a salutat extinderea rețelei centrelor de tineret cu încă opt. Ele vor completa rețeaua existentă, formată din 22 de centre la nivel raional și 22 la nivel local.

„Este necesar să creăm sinergii între Guvern, administrațiile publice locale și organizațiile societății civile. Aceste centre oferă tinerilor posibilități de practicare a voluntariatului, de informare, implicare civică și participare activă la viața obștească, dezvoltare personală, orientare vocațională, activități pentru timpul liber. Prin implicarea în activitatea unor asemenea centre, tinerele și tinerii contribuie la soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitățile lor. În acest sens, le suntem recunoscători partenerilor noștri de dezvoltare pentru tot suportul acordat în fondarea lor”, a menționat prim-ministra.

Natalia Gavrilița a vorbit și despre prioritățile Strategiei Tineret 2030. Aceasta prevede programe calitative pentru tineret – bazate pe necesitățile lor reale, încurajarea participări civice a tinerilor și susținerea directă a inițiativelor organizațiilor de tineret. De asemenea, prim-ministra a evidențiat acțiunile și măsurile întreprinse de Guvern în ultimul an, menite să încurajeze tinerii să studieze și să muncească în țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Prin intermediul ODIMM, am demarat un nou program „Start pentru tineri – o afacere durabilă la tine acasă”, prin care tinerii și tinerele, care vor să-și dezvolte o afacere, pot primi fie granturi, fie un credit cu o componentă de grant. Pentru implementarea acestuia, în anul 2022, au fost alocate resurse financiare în valoare de 20 milioane de lei, pentru a susține circa 100 de afaceri autohtone. Tot în acest an, am introdus, în premieră pentru țara noastră, vouchere culturale, care vor încuraja tinerii să participe la evenimente culturale – expoziții, spectacole, concerte, dar și să procure cărți”, a mai declarat Natalia Gavrilița.

Șefa Executivului s-a referit și la faptul că, în pofida crizelor, bursele au fost majorate, iar sportivii de performanță vor fi remunerați la mulți. Totodată, Gavrilița a înmânat premii pentru cel mai bun lucrător de tineret, cel mai bun specialist de tineret și pentru liderul de tineret.

#forum #Gavrilita #premii #Strategia de Tineret #tineret

Șapte obiective noi, inclusiv șase poduri istorice, ar putea fi incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat, iar alte nouă monumente și 16 imobile din Chișinău ar urma să fie radiate. Modificările sunt prevăzute într-un proiect elaborat de Ministerul Culturii și supus consultărilor publice, transmite IPN.

Printre obiectivele propuse pentru includere se numără podul/tunelul de cale ferată din Gura Camencii, construit în anii 1893-1894, „Podul de fier” peste râul Răut din Vărvăreuca, datat din 1909, podul de piatră peste râul Ciorna din Ciorna, construit în 1896, și podul de piatră peste râpa Bechir din Soroca, din 1913.

Lista mai include „Podul turcesc” peste râul Sărata din Filipeni, un pod de piatră peste râul Bebei din Volintiri și edificiul fostei sucursale a Băncii Naționale Române din Cahul, de pe strada Ioan Vodă cel Cumplit nr. 75, construit în perioada 1939-1944.

În același timp, Ministerul Culturii propune radierea din Registru a nouă monumente singulare și a 16 elemente ale fondului construit al străzilor din municipiul Chișinău. Potrivit documentului, acestea nu existau fizic la data aprobării Registrului, în 1993.

Printre obiectivele propuse pentru radiere se regăsesc biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Calfa, biserica „Sf. Arhanghel Mihail” din Logănești, biserica „Sf. Gheorghe” din Ustia, biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Negrești, biserica de lemn „Sf. Ioan Botezătorul” din Burghelea, biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Petrușeni, fostul conac din Basarabeasca, biserica „Sf. Arhangheli” din Slobozia Mare și o casă individuală de pe strada Ismail nr. 60 din Chișinău.

Necesitatea actualizării Registrului este justificată prin existența unor date eronate privind localizarea, tipul, denumirea și cronologia unor obiective. Ministerul Culturii precizează că Registrul a fost aprobat în baza unei liste întocmite în anii 1991-1993, care nu a fost ulterior actualizată și nu era susținută de dosare individuale de clasare.